19 februarie 2025, ora 12:26

Proiectul privind comasarea Procuraturii Anticorupție (PA) și PCCOCS nu e despre o persoană, ci despre a construi o procuratură care să facă față amenințărilor asupra țării - sunt primele declarații ale președintelui Parlamentului după demisia șefei PA. Într-o postare pe Facebook, Igor Grosu a reiterat că rezultatele PA au fost slabe și că acest lucru nu mai poate fi tolerat.

„Așa și cum am promis săptămâna trecută, azi a avut loc o primă consultare publică pe marginea proiectului privind crearea unei noi procuraturi specializată pe Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Proiectul de modificare a legii, înregistrat recent la Parlament, nu este despre o persoană, dar este despre a construi o procuratură specializată, mai integră, care să facă față amenințărilor fără precedent asupra țării noastre din partea grupărilor criminale și să livreze dreptate pentru oameni. Lipsa de rezultate nu mai poate fi tolerată”, a scris Igor Grosu.

Șeful Legislativului susține că PA nu a răspuns așteptărilor cetățenilor:

„Este clar de mult timp că rezultatele Procuraturii Anticorupție în lupta cu corupția mare au fost slabe. Instituția nu a răspuns la așteptările societății și nu o spun doar că eu așa văd, dar asta o cer și oamenii cu care discut în vizitele mele. Toată lumea înțelege asta. Marii hoți încă nu stau la pușcărie. Noi nu avem timp să așteptăm, trebuie să apărăm țara de grupări criminale, finanțate la greu de Kremlin. Nu ne jucăm de-a țara, dar apărăm țara”.

Declarațiile vin după ce Veronica Dragalin și-a anunțat demisia, criticând inițiativa legislativă privind restructurarea procuraturilor specializate, pe care a catalogat-o drept un atac asupra statului de drept. 

„Acest proiect de lege subminează progresul pe care l-am făcut, compromite independența justiției și slăbește capacitatea țării noastre de a-i trage la răspundere penală pe cei aflați la putere, care încalcă legea (...) Lichidarea Procuraturii Anticorupție va avea implicații grave și periculoase pentru statul de drept în Republica Moldova și pentru parcursul european consacrat în Constituția Republicii Moldova. Ca deputați, aveți o obligație față de cetățeni să respectați Constituția. Prin aprobarea acestei legi, transmiteți mesajul că justiția poate fi influențată de capricii politice”, a declarat Veronica Dragalin.

21 februarie 2025, ora 13:01

Deputata Marina Tauber a părăsit Republica Moldova pe 7 ianuarie 2025. Aceasta a zburat la Istanbul la câteva zile după ce judecătorii i-au ridicat interdicția de a călători în afara țării. Procuratura Anticorupție a venit cu precizări pentru TV8 după ce deputatul PAS, Andrian Cheptonar, a declarat aseară, la „Cutia Neagră” că Tauber a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa și că procurorii nu ar fi luat măsuri pentru a preveni plecarea acesteia din țară.

„Deputatul PAS a răspândit o informație vădit falsă (...) dând vina pe procurori anticorupție”, subliniază PA.

Procurorii explică că pe 26 decembrie 2024, au solicitat prelungirea interdicției, invocând riscul de eschivare de la justiție:

„Părăsirea teritoriului Republicii Moldova de către inculpata Marina Tauber ar crea posibilitate ca ultima eventual să se întâlnească cu figuranți cu statut de învinuit în cauza penală și ar purcede la comiterea infracțiunilor cu caracter similar. (...)

De altfel, probele prezentate instanței de judecată, și anume, rezultatele măsurilor speciale de investigație arată că în timpul urmăririi penale (noiembrie 2022), fiind deja sub o măsură preventivă aplicată de către instanța de judecată, inculpata comitea infracțiunea în continuarea, controlând fluxul de mijloace bănești pe teritoriul Republicii Moldova, din care urmau a fi achitați protestatarii, fiind sub arest la domiciliu. Din aceste considerente solicităm aplicarea măsurii preventive – obligarea de a nu părăsi țara, ca măsură de constrângere proporțională cu riscul de comiterii de noi infracțiuni și inclusiv, riscul eschivării de la prezentarea în instanță de judecată atunci când prezența inculpatei va fi obligatorie”.

Cu toate acestea, instanța a considerat că deputata nu mai prezintă riscuri pentru buna desfășurare a procesului penal și nu a dat curs solicitării PA: 

„Ținând cont de prezența domiciliului stabil, de comportament exemplar al inculpatei, instanța de judecată consideră că un comportament corespunzător al acuzatului, fără lezarea intereselor prioritare ale societății de luptă cu criminalitatea, ar putea fi atins fără prelungirea în continuare a măsurii preventive obligarea de a nu părăsi țara, ținând cont că riscurile ce au stat la baza aplicării acestei măsuri au decăzut”.

Procuratura Anticorupție subliniază că nu există reglementări legale care să permită contestarea deciziilor instanțelor privind măsurile preventive. În martie 2024, Procuratura a propus Ministerului Justiției modificări la Codul de Procedură Penală, pentru a acorda procurorilor dreptul de a contesta astfel de decizii, însă propunerile nu au fost până acum adoptate de Parlament.

Marina Tauber a cerut încă în septembrie 2024 judecarea cauzei în lipsa sa - un drept care nu poate fi îngrădit de procuror sau instanță. Iar pe 7 ianuarie 2025, deputata a părăsit Republica Moldova prin Aeroportul Chișinău, cu ruta aeriană spre Istanbul, Turcia. De atunci, au avut loc ședințe de judecată în lipsa inculpatei pentru a nu tergiversa examinarea cauzei.

Am contactat-o pe Marina Tauber pentru o reacție, însă nu ne-a răspuns la apeluri.

TV8.md amintește că Marina Tauber este cercetată pe opt capete de acuzare, printre care falsificare de rapoarte financiare în perioada campaniei electorale și acceptarea finanțării ilegale a partidului Șor din partea unui grup criminal organizat. Tauber pledează nevinovată. Deputata se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, Canadei și SUA, pentru „tentative de destabilizare a Republicii Moldova”.