20 februarie 2025, ora 12:11

Maestrul Mihai Ciobanu își sărbătorește ziua de naștere. Artistul de muzică populară împlinește 72 de ani. Printre primii care l-au felicitat se numără interpreții Gheorghe Țopa și Igor Cuciuc.

„Astăzi îi dorim un sincer la mulți ani maestrului Mihai Ciobanu, artistul care ne-a încântat atâția ani cu vocea sa atât de frumoasă. Îi dorim multă sănătate, bucurii și succese mari în proiectele artistice viitoare”, a scris Gheorghe Țopa. 

„La mulți ani, Maestre Mihai Ciobanu! Dumnezeu să vă dăruiască tot ce meritați pe măsura talentului și muncii neîntrerupte de-o viață! La mulți ani frumoși și binecuvântați, cu sănătate, satisfacții, bucurii, împliniri și realizări frumoase în activitatea dumneavoastră, mulți ani de viață, mulți ani de cântec”, a transmis Igor Cuciuc.

Mihai Ciobanu s-a născut pe 20 februarie, 1953, în satul Bujor din raionul Hîncești. De-a lungul carierei a înregistrat peste 300 de piese, una dintre cele mai cunoscute fiind „Casa părintească nu se vinde” pe versurile lui Grigore Vieru. Interpretul a mers în turnee în aproape 20 de țări.

Ciobanu a fost solist al orchestrelor de muzică „Mioriţa”, „Veselia”, „Mugurel” şi „Folclor” şi al orchestrei fraţilor Advahov. Din 2012 este artist liber profesionist. Concomitent, colaborează cu orchestra „Lăutarii” condusă de Nicolae Botgros, cu orchestra Ansamblului „Joc”, orchestra „Mugurel” și altele.

Mihai Ciobanu s-a ales cu Ordinul „Gloria Muncii”, „Ordinul Republicii”, titlul onorific „Artist Emerit” al Republicii Moldova, medalia „Meritul Civic”,  titlul de „Artist al Poporului”, dar și premiul „Isidor Burdin” în domeniul patrimoniului cultural imaterial.

22 februarie 2025, ora 10:23

O noapte de somn prost scade energia, starea de spirit și capacitatea de concentrare. Pe perioade mai lungi de timp, somnul insuficient poate avea implicații grave asupra sănătății noastre cognitive, crescând riscul de demență, scrie adevarul.ro.

Un număr tot mai mare de cercetări au legat problemele de somn de această boală a creierului, inclusiv un studiu realizat de University College London și de Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală (Inserm). Acesta a constatat că persoanele care dormeau șase ore sau mai puțin la mijlocul vieții aveau cu 30% mai multe șanse să fie diagnosticate cu demență, decât cele care dormeau șapte ore sau mai mult.

Oamenii de știință cred că motivul este că dormitul mai puține ore înseamnă un somn mai puțin profund. În timpul acestei faze a somnului, creierul nostru trece printr-un proces de „spălare profundă”, eliminând toxinele care, dacă se acumulează, pot duce la demență.

„Somnul nostru la 50 și 60 de ani poate avea un impact major asupra riscului de a dezvolta demență”, spune dr. Severine Sabia. 

Dormiți devreme, dar nu prea devreme

Potrivit specialiștilor, momentul în care dormim joacă un rol semnificativ în calitatea acestuia, deoarece trecerea de la somnul profund la somnul REM are loc la anumite ore ale nopții, indiferent de ora la care ne culcăm. 

Un studiu realizat de cercetători din China, Suedia și Marea Britanie a arătat că există o legătură între culcare foarte devreme și demență, fiecare oră în plus petrecută în pat înainte de ora 22:00 fiind asociată cu un risc cu 25 % mai mare de apariție a bolii.

Cu toate acestea, nu se știe încă dacă dormitul prea mult crește riscul sau dacă dormitul mai mult este un semn de avertizare timpurie a unui ritm circadian perturbat și a primelor etape ale bolii.

Întoarcerea la culcare înainte de miezul nopții - în mod ideal între orele 22 și 23 - este optimă pentru a ne oferi cele mai bune șanse de a dormi suficient de profund înainte de declanșarea alarmei.

Ce este somnul profund?

Aceasta este faza de somn, cunoscută și sub numele de „somn cu unde lente” sau stadiul trei, în care sistemul glimfatic este cel mai activ și are loc această „spălare profundă”.

Pe parcursul nopții, parcurgem între patru și șase cicluri formate din diferite stadii de somn, inclusiv fazele ușoare, mișcarea rapidă a ochilor (REM) și somnul profund. De obicei, coborâm în somnul profund în decurs de o oră de la adormire și experimentăm perioade din ce în ce mai scurte ale acestuia pe măsură ce noaptea trece.

Potrivit Sleep Foundation, durata ideală a somnului profund este de 1,4-2 ore, sau 20-25% din durata totală a somnului. Cu toate acestea, cantitatea pe care o persoană o obține poate varia în funcție de factori precum vârsta, genetica și stilul de viață.

„Majoritatea ciclurilor de somn durează între una și două ore. Dacă pierdem chiar și o jumătate de oră de somn, am putea pierde partea de somn profund care este vitală pentru curățarea creierului”, spune dr. Sabia.

Somnul profund „spală” toxinele din creier

Deși oamenii de știință cunosc de mult timp proprietățile restauratoare ale somnului, în 2013 o echipă de la Centrul Medical al Universității Rochester din SUA a identificat în creier „un sistem asemănător ciclului de clătire al unei mașini de spălat vase, care este activat în timpul somnului”.

Aceștia au descoperit o serie de canale minuscule care înconjoară vasele de sânge ale creierului și care permit impulsurilor de lichid cefalorahidian să intre și să fie împins prin țesutul cerebral. Când pleacă, acesta transportă cu el deșeurile metabolice ale zilei.

Cercetătorii l-au denumit sistem glimfatic datorită asemănării sale cu rețeaua limfatică a organismului, cu excepția faptului că este gestionat de celulele gliale, care susțin neuronii din creier.