Decizia de a închide Centrul rus de cultură, după ce trei drone au violat spațiul aerian al Moldovei, a stârnit mai multe controverse. În timp ce autoritățile susțin că este un răspuns diplomatic ce nu afectează cultura sau limba rusă, opozanții și susținătorii Kremlinului acuză Chișinăul de „provocări geopolitice”. Ce a determinat această măsură și care sunt implicațiile ei?
În ultimele luni, atacurile armatei ruse asupra Ucrainei s-au intensificat, iar violarea spațiului aerian al Republicii Moldova a devenit tot mai frecventă. În seara de 12 februarie, câteva aparate de zbor rusești au căzute pe teritoriul țării noastre. Ca răspuns la aceste provocări, Ministerul de Externe a anunțat:
„MAE a luat decizia privind denunțarea unilaterală a Acordului interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. După finalizarea procedurilor de denunțare, Centrul Cultural Rus urmează să-și sisteze activitatea la noi în țară.”
Mai mulți politicieni locali au criticat decizia Ministerului de Externe, susținând că aceasta ar fi o încercare de a restricționa cultura rusă și de a tensiona relațiile moldo-ruse.
„Cultura și politica sunt două lucruri diferite. Centrul rus de Știință și Cultură a fost un loc unde oamenii învățau limba rusă, cunoșteau tradițiile și participau la evenimente culturale. Închiderea acestui centru rupe legăturile cultural-educaționale dintre popoarele noastre. Ceea ce poate duce la neînțelegeri și tensiuni pe viitor. În al treilea rând, acest lucru poate fi văzut ca o provocare geopolitică. În loc să menținem relații pașnice și să promoveze dialogul, guvernul nostru a decis să tensioneze situația”, a declarat deputatul neafiliat, Vasile Bolea.
La cinci zile după incident, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a lansat o serie de acuzații similare cu cele ale politicienilor locali:
„Noi catalogăm această decizie ca fiind încă o măsură împotriva cursului rusesc al actualilor guvernanți moldoveni. Și o ticăloșenie împotriva poporului moldovenesc. Realizarea acestei hotărâri va lovi în primul rând în locuitorii Republicii Moldova, pentru care limba și cultura rusă este o parte inalienabilă a vieții.”
Decizia autorităților de la Chișinău nu este îndreptată împotriva limbii sau culturii ruse. Nu există limitări privind utilizarea limbii ruse, îngrădirea drepturilor persoanelor de etnie rusă sau o altă formă de discriminare. Închiderea centrului a fost o reacție firească la nerespectarea de către Moscova a suveranității și neutralității Republicii Moldova. În acest precedent, o dronă rusească cu explozibil a căzut la 2 km de spitalul din Taraclia, iar a doua a la 1,5 km de Ceadîr Lunga.
„Această decizie a fost un răspuns la activitatea repetată a Federației Ruse de violare a spațiului aerian al Republicii Moldova și de punerea în primejdie a cetățenilor noștri. Or, această dronă cu explozibil a căzut în apropierea nemijlocită a unor sate din regiunea autonomia găgăuză a Republicii Moldova, punând în pericol nemijlocit viața și sănătatea cetățenilor noștri. Or asemenea gesturi nu pot fi tolerate și nu pot fi lăsate fără răspuns”, a punctat ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi.
Decizii similare au fost luate și de alte state. De exemplu, în februarie 2023, autoritățile române au suspendat activitatea Centrului Rus de Cultură și Știință din București, considerându-l un instrument de propagandă și dezinformare. La începutul lunii curente și autoritățile azere au decis închiderea centrului rus din Baku, după ce sistemele rusești antiaeriene au doborât un avion azer provocând moartea a 38 de persoane. Prin urmare, decizia autorităților de la Chișinău este o reacție firească la acțiunile Moscovei și nu are nici o legătură cu restricții împotriva limbii sau culturii ruse.
