Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat îndoiala cu privire la disponibilitatea Rusiei de a accepta încetarea focului timp de 30 de zile, propusă de SUA și acceptată de Kiev. Totodată, Ucraina nu va accepta un conflict înghețat cu Rusia, a declarat joi Andrii Yermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, după ce Kievul și Washingtonul au propus împreună un armistițiu de 30 de zile în război, potrivit Reuters. Vladimir Putin nu va opri războiul până nu va controla Kievul, arată rapoarte secrete ale serviciilor americane. Documente clasificate susțin că liderul rus nu a renunțat la ambiția de a subordona Ucraina, scrie The Washington Post.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, vineri, că a avut o conversație ”productivă” cu omologul său rus, Vladimir Putin, liderul american fiind încrezător că sunt șanse să se încheie ”războiul oribil” din Ucraina. Totodată, Rusia susține că a doborât patru drone ucrainene care se îndreptau spre Moscova, în timp ce un alt atac cu drone lansate de Ucraina a provocat un incendiu la un depozit de petrol în regiunea Krasnodar, în sud-vestul ţării, potrivit AFP. Pe de altă parte, un incendiu de proporții a izbucnit la un spital din regiunea Harkov după ce clădirea a fost lovită de o dronă lansată de ruşi, potrivit Sky News.
UPDATE Trump a mai spus că a abordat cu Putin problema trupelor ucrainene din Kursk, îndemnându-l pe liderul rus „să le fie cruțate viețile” după ce acestea ar fi fost înconjurate de trupele ruse, potrivit Reuters, notează Mediafax. „Am avut ieri discuții foarte bune și productive cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și există o șansă foarte mare ca acest război oribil și sângeros să se poată încheia în sfârșit. DAR, ÎN ACEST MOMENT, MII DE SOLDAȚI UCRAINENI SUNT COMPLET ÎNCONJURAȚI DE ARMATA RUSĂ ȘI SE AFLĂ ÎNTR-O POZIȚIE FOARTE PROASTĂ ȘI VULNERABILĂ. I-am cerut cu fermitate președintelui Putin să le fie cruțate viețile. Acesta ar fi un masacru oribil, care nu a mai fost văzut de la al doilea război mondial. Dumnezeu să-i binecuvânteze pe toți!!!”, a scris Trump pe platforma Truth Social.
UPDATE Rușii au anunțat vineri că au cucerit o localitate din Kursk. Oficialii ruși susțin că trupele ucrainene din regiune sunt încercuite și trebuie „să se predea sau să moară”, transmite Putin.
UPDATE Premierul de la București, Marcel Ciolacu, a afirmat, vineri, la Craiova, că România nu va trimite trupe în Ucraina şi nu va intra în niciun război.
UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, privește cu un „optimism rezervat” perspectiva încetării focului în Ucraina în anul 2025. „Că acest lucru se va întâmpla anul acesta sunt de un optimism rezervat, dar sper că se va întâmpla chiar mai devreme„, a declarat acesta într-un interviu acordat pentru Bloomberg TV, rugat să răspundă la posibilitatea unei încetări a focului în Ucraina. „Nu pot prezice nimic. Situația evoluează în aceste zile și ore„, a afirmat Rutte și a subliniat că propunerea președintelui SUA, Donald Trump, referitoare la o încetare a focului pentru 30 de zile este „o hotărâre înțeleapă”, scrie Rador.
UPDATE Reacția Rusiei la propunerea Statelor Unite referitoare la încetarea focului în Ucraina dă speranțe în reglementarea de lungă durată a conflictului, a opiniat ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, comentând declarația președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, referitoare la inițiativa americană care prevede un armistițiu de 30 de zile în conflictul ucrainean, scrie Rador.
UPDATE „Membrii G7 au cerut Rusiei să răspundă prin acceptarea unei încetări a focului în condiții egale și prin punerea sa în aplicare deplină”, au declarat națiunile G7, care includ Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, într-un proiect citat de Reuters.
UPDATE Uniunea Europeană a reușit vineri, 14 martie, să evite prăbușirea sancțiunilor impuse oligarhilor ruși, liderilor militari, șefilor din energie și elitei din Moscova, ajungând la un acord cu Ungaria, care amenințase să blocheze întregul cadru, conform Politico. Fără acest compromis, sancțiunile impuse celor peste 2.000 de oameni și entități ar fi expirat sâmbătă seara.
UPDATE Kievul a început să analizeze cum poate monitoriza un eventual armistițiu de-a lungul liniei frontului în războiul său cu Rusia, care se întinde pe mai mult de 1.300 km, a declarat vineri ministrul de externe al Ucrainei, în timp ce un sondaj recent arată că jumătate dintre cetățeni se opun cedării de teritorii pentru o pace rapidă, scrie Reuters.
UPDATE Uniunea Europeană a convenit vineri să reînnoiască sancțiunile asupra persoanelor și entităților rusești, dar l-a menținut pe listă pe magnatul rus Mihail Fridman, în pofida presiunilor Ungariei, au declarat diplomații UE, scrie Reuters.
UPDATE După vizita la Moscova, joi, a emisarului special al administrației Trump pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, Rusia spune că există „motive de optimism” cu privire la un potențial acord de încetare a focului în Ucraina, dar că mai sunt o mulțime de lucruri de pus la punct, relatează BBC.
UPDATE Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a declarat, vineri, că pentru fiecare ţară este importantă securitatea şi siguranţa ei, dar consideră că România nu ar trebui să ceară în acest moment amplasarea de focoase nucleare. ”Ce avem în momentul de faţă, prezenţă militară, planuri de apărare NATO sunt suficiente”, afirmă preşedintele, potrivit Ziare.com.
UPDATE Vladimir Putin a răspuns propunerii de armistițiu de 30 de zile în Ucraina, trimițându-i lui Donald Trump un mesaj prin intermediul trimisului special american Steve Witkoff. Kremlinul a confirmat că întâlnirea dintre Putin și Witkoff a avut loc târziu în seara de 13 martie, iar în cadrul acesteia au fost transmise „informații și semnale suplimentare” liderului de la Casa Albă, scrie publicația rusă Kommersant.
UPDATE Ucraina nu va organiza alegeri în cazul în care va fi încheiat un armistițiu de 30 de zile cu Rusia. Declarația a fost făcută de consilierul șefului biroului președintelui Ucrainei, Mihailo Podoleak, într-un interviu pentru publicația italiană La Repubblica.
UPDATE „Respectăm decizia Statelor Unite în raport cu ce va face și dacă va mai susține proiecte în Republica Moldova, dar suntem foarte recunoscători pentru tot sprijinul pe care l-am primit până acum. Am beneficiat de mult sprijin USAID și asta înseamnă rezultate concrete pentru cetățeni. Și presa independenta a fost sprijinită de USAID, dar mult, mult mai puțin decât sutele de milioane de dolari pe care Rusia le investește în propagandă”, declară într-un interviu la RFI, președinta Maia Sandu, în contextul acuzațiilor recente ale lui Donald Trump legate de „risipa banilor USAID” în Moldova.
UPDATE Președintele rus Vladimir Putin nu a renunțat la obiectivul său de a controla Ucraina, în ciuda eforturilor Statelor Unite de a intermedia o încetare a focului, relatează Washington Post (WP), care citează surse familiare cu rapoartele secrete ale serviciilor de informații americane, potrivit Digi24.
UPDATE Oficialii de la Moscova au declarat vineri că forţele sale au recucerit un sat din regiunea Kursk. Ministerul Apărării a transmis că este vorba despre Goncharovka, una dintre puţinele aşezări aflate încă sub controlul ucrainean, potrivit Reuters. Reprezentanţii Kievului nu au comentat informaţia. În timpul ofensivei surprinzătoare de anul trecut, ucrainenii au reuşit să cucerească aproximativ 100 de aşezări din regiunea rusă Kursk. Ulterior, ruşii ajutaţi de trupele aliatului Coreea de Nord au recuperat treptat teritoriul pierdut. Joi, preşedintele Vladimir Putin a spus cu ucrainenii din Kursk sunt complet înconjuraţi şi le-a cerut „să se predea sau să moară”, scrie Mediafax.
UPDATE În timp ce SUA, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să reseteze relațiile cu Moscova și să medieze pacea între Rusia și Ucraina, Marea Britanie a fost desemnată noul inamic public numărul unu al Rusiei. Este un statut pe care l-a deținut, intermitent, în ultimele două secole, notează Reuters.
UPDATE SUA manifestă un „optimism precaut” privind o posibilă încetare a focului în Ucraina, după vizita emisarului american Steve Witkoff la Moscova, a transmis consilierul american pentru securitate națională Mike Waltz. Incertitudinea persistă, în condițiile în care un eventual acord ar putea presupune concesii importante din partea Ucrainei, inclusiv cedarea unor teritorii. Totodată, președintelui rus, Vladimir Putin, i se cere să accepte prezența unor forțe europene de menținere a păcii, scrie Spotmedia.
UPDATE Şeful diplomaţiei europene Kaja Kallas şi comisarul european pentru apărare Andrius Kubilius au propus ca ţările europene să îşi reducă dependenţa de Statele Unite în ceea ce priveşte echipamentele militare importante din punct de vedere strategic, potrivit unui proiect de document obţinut vineri de dpa, transmite Agerpres.
UPDATE SUA sunt pe cale să reia livrările către Ucraina ale armelor cu rază lungă de acţiune (cunoscute sub denumirea de Ground-Launched Small Diameter Bombs – GLSDB). Potrivit Reuters, armele care au fost îmbunătățite pentru a contracara mai eficient interferențele rusești ar putea fi utilizate de forțele militare ucrainene în următoarele zile, deoarece un stoc este deja disponibil în Europa. Vor ajunge într-un moment critic, având în vedere că oficialii americani și ucraineni au confirmat că Ucraina a epuizat stocurile de rachete ATACMS (Army Tactical Missile System). În total, Statele Unite au trimis Ucrainei mai puțin de 40 de rachete ATACMS de la începutul invaziei. Ultima dată când ucrainenii au folosit aceste arme a fost acum câteva luni, a spus una dintre surse pentru Reuters.
UPDATE Ministrul economiei francez Eric Lombard a deplâns vineri "un război idiot" cu SUA, după amenințările lui Donald Trump de a impune Franţei şi Uniunii Europene taxe vamale de 200% la vinuri, șampanie şi alte produse alcoolice provenind din UE, informează AFP.
UPDATE Țările NATO trebuie să producă mai mult armament, i-a spus Mark Rutte, secretarul general al Alianței Atlantice, lui Donald Trump, președintele SUA, în întâlnirea pe care au avut-o la Casa Albă.
UPDATE Uniunea Europeană ar trebui să fie pregătită să meargă chiar până la dublarea ajutorului său militar pentru Ucraina în acest an, până la 40 de miliarde de euro, dacă este necesar, indică un document de lucru al Serviciului european de acţiune externă (SEAE), consultat de Reuters, notează Agerpres.
UPDATE ”Rusia, prin propagandă și prin amestecul fără precedent de care dă dovadă, reușește să creeze tensiuni și să pună în pericol procesele democratice din multe țări, inclusiv din România. Ne dorim să putem conta pe România și mai departe, iar asta înseamnă o Românie democratică, parte a UE. Pentru noi este important să avem parteneri la București care lucrează pentru România, pentru Republica Moldova, nu cineva care este subordonat Rusiei și care promovează interesele Rusiei”, declară într-un interviu în exclusivitate la RFI, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
UPDATE Rusia pare să intensifice pregătirile pentru o mobilizare militară în apropierea frontierelor statelor baltice și ale Finlandei. Potrivit imaginilor satelitare publicate de portalul polonez Onet, mii de trupe, aeronave și unități navale rusești sunt staționate la aproximativ 250 km de Helsinki, capitala Finlandei.
UPDATE Potrivit a patru surse cu cunoștințe directe ale situației, Rusia folosește criptomonede în comerțul cu petrol cu China și India pentru a ocoli sancțiunile impuse de Occident. Deși Rusia a încurajat public utilizarea criptomonedelor și a adoptat anul trecut o lege care permite plățile în monede digitale în comerțul internațional, utilizarea acestora în comerțul cu petrol nu a fost raportată anterior, scrie The Economic Times.
UPDATE Un incendiu de proporții a izbucnit la un spital din regiunea Harkov după ce clădirea a fost lovită de o dronă lansată de ruşi, potrivit Sky News. Pompierii se află la faţa locului, a anunţat guvernatorul regiunii. Acesta nu a spus dacă sunt victime în urma loviturii. Totuși, în toată regiunea au fost şapte persoane rănite în urma atacurilor aeriene de pe parcursul nopţii. Armata ucraineană a transmis că a doborât 16 din cele 27 de drone lansate de ruşi.
UPDATE Ministrul de externe italian Antonio Tajani a decis joi să îl convoace pe ambasadorul Rusiei după „al n-lea atac verbal” al diplomației de la Moscova la adresa președintelui italian Sergio Mattarella, acuzat de „minciună și dezinformare”, informează AFP și ANSA, citate de Agerpres.
UPDATE Distrugerea unui baraj important din Ucraina în 2023 a declanșat o „bombă toxică cu ceas” cu efecte grave asupra mediului, arată un studiu. Sedimentele din fundul lacului care conțineau 83.000 de tone de metale grele au fost expuse când barajul Kahovka a fost aruncat în aer, la un an de la invazia Rusiei, au descoperit autorii cercetării, informează The Guardian.
UPDATE Oficialii ruși au comunicat omologilor lor din Statele Unite că nu doresc ca emisarul Rusia-Ucraina, Keith Kellogg, să fie implicat în discuțiile la nivel înalt menite să pună capăt războiului din Ucraina, potrivit unui oficial american și unei alte surse care cunoaște subiectul, scrie Reuters.
UPDATE La scurt timp după ce a declarat că este „pentru” un armistițiu în Ucraina, dar că „probleme importante” trebuie rezolvate înainte de orice armistițiu, Vladimir Putin a mai dat un telefon în care a abordat problema războiului. Putin a discutat la telefon, în noaptea de joi spre vineri, cu prințul moștenitor saudit Mohammad bin Salman, pentru a aborda în special conflictul din Ucraina, a anunțat Kremlinul într-un comunicat.
UPDATE Vicepreședintele american JD Vance a declarat joi că ar fi șocat dacă președintele Donald Trump ar dori ca armele nucleare să se extindă mai departe spre est în Europa, scrie Reuters. Vance a răspuns la o întrebare despre președintele Poloniei care a cerut Statelor Unite să transfere arme nucleare pe teritoriul său, ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești.
UPDATE Diplomați de rang înalt din Iran, Rusia și China se reunesc, vineri, la Beijing, pentru discuții privind programul nuclear al Teheranului, pe fondul tensiunilor cu SUA, potrivit radiodifuzorului de stat chinez CCTV, citat de Reuters.
UPDATE Turcia a apărut ca un potențial partener-cheie în reconfigurarea securității europene, afirmă diplomați și analiști, în timp ce Europa depune eforturi pentru a-și consolida apărarea. Țările europene au fost perturbate de planurile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului în Ucraina cu orice preț. Acesta a operat un viraj major în politica Washingtonului, punând capăt izolării Rusiei cu posibilitatea unei apropieri de Moscova, relatează Reuters. El a pus presiune pe Kiev, după discuțiile dezastruoase cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, punând în pericol legăturile transatlantice.
UPDATE Importurile Indiei de petrol din America Latină şi Africa au crescut în februarie, rafinăriile căutând surse alternative, temându-se de livrările de țiței rusesc din cauza înăspririi sancțiunilor SUA, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
UPDATE Când Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, inaugura acum 11 ani sediul somptuos al diviziei de export din Sankt Petersburg, el prognoza un viitor prosper bazat pe vânzările de gaze către Europa. ”Europa va avea nevoie tot mai mult de gazul rusesc”, declara el la acea vreme. În realitate, însă, clădirea grandioasă simbolizează acum declinul rapid al Gazprom, după ce pierderea aproape totală a pieței europene în urma sancțiunilor impuse Rusiei pentru războiul din Ucraina a slăbit compania. În prezent, compania analizează vânzarea palatului şi a altor proprietăți de lux pentru a compensa pierderile financiare uriașe, notează Reuters, potrivit news.ro.
