Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 0,1% în 2024. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut (PIB) a constituit 323,8 miliarde lei, cu circa 23 de miliarde mai mult decât în 2023. Unii experți economici avertizează că fără reforme serioase, Moldova riscă să rămână blocată într-o stagnare economică prelungită.
Conform BNS, cel mai mare impact pozitiv a venit din partea sectorului informațiilor și comunicațiilor, care a contribuit cu 0,4% la creșterea PIB-ului. Construcțiile, activitățile financiare și de asigurări, producția și furnizarea de energie, precum și arta, recreerea și agrementul au contribuit fiecare cu 0,2% la creștere. În plus, activitățile de cazare și alimentație publică, alături de industria prelucrătoare, au avut un impact pozitiv de 0,1% fiecare.
Pe de altă parte, anumite sectoare au frânat creșterea PIB-ului. Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut cel mai mare impact negativ, reducând PIB-ul cu 1,3%. Transportul și depozitarea au dus la o reducere de 0,2%, în timp ce sectorul educației a avut un efect negativ de 0,1%. De asemenea, diminuarea impozitelor nete pe produs a contribuit la o reducere suplimentară de 0,1% a PIB-ului.
În ceea ce privește utilizarea PIB-ului, creșterea cheltuielilor populației a contribuit cu 2% la avansul economic. Investițiile, prin formarea brută de capital, au adăugat 3,3% la creștere, iar consumul final al instituțiilor fără scop lucrativ a avut o contribuție de 0,3%.
Totuși, aceste evoluții pozitive au fost contrabalansate de o influență negativă din partea exportului net de bunuri și servicii, care a redus PIB-ul cu 4,8%, deoarece importurile au crescut mai mult decât exporturile. În plus, diminuarea cheltuielilor administrației publice a avut un impact negativ de 0,6%.
„Furtuna perfectă” care pune sub semnul întrebării viitorul economic al Moldovei
Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, economia moldovenească se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii:
„Stagnarea economică pe întreg anul 2024, cu un avans infim de 0,1%, este doar un simptom al unei probleme mult mai grave: în ultimii cinci ani, economia a avut o creștere cumulativă de doar 0,4%, un nivel alarmant de scăzut comparabil doar cu perioada imediat următoare prăbușirii Uniunii Sovietice”.
Potrivit lui Ioniță, slăbirea economiei este rezultatul unui „colaps sistemic al principalelor sectoare economice”. Este vorba despre pierderi în agricultură, industrie, scăderea ocupării forței de muncă și părbușirea exporturilor. „Acești factori definesc o furtună perfectă”, susține expertul.
„Fără reforme profunde și măsuri concrete pentru stimularea producției interne, reducerea dependenței de importuri și sprijinirea antreprenorilor locali, Moldova riscă să intre într-un cerc vicios de stagnare și declin economic”, a adăugat Veaceslav Ioniță.
„Situația din economie rămâne deplorabilă”
Directorul de programe la Centrul „Expert Grup”, Stat Madan, crede că principalii factori care au dus la stagnarea economică din anul 2024 sunt:
- Deficitul de investiții străine – Investitorii străini evită Moldova din cauza lipsei garanțiilor de securitate, mai ales în contextul războiului din Ucraina;
- Limitarea capacitații statului de a susține economia – În 2022 și 2023, statul a crescut cheltuielile publice, stimulând PIB-ul. În 2024, acest efect s-a redus, iar impactul Guvernului asupra economiei a devenit negativ (-0,6%).
- Lipsa unei viziuni economice coerente – Politicile economice s-au axat pe sectoare de servicii, neglijând sectoare critice precum industria prelucrătoare și agricultura.
„Principala mea speranță pentru perioada următoare rămâne Planul de creștere economică pentru Republica Moldova prin care Uniunea Europeană va oferi în următorii 3 ani suma de 1,9 miliarde Euro. Și aici nu este vorba doar de bani, ci și de faptul că debursarea banilor va fi condiționată de diverse reforme. Poate așa aparatul nostru administrativ va manifesta o mai mare coerență și responsabilitate în promovarea politicilor publice. Evident, cealaltă mare speranță se referă la atingerea unei păci durabile în Ucraina”, a mai spus Stas Madan.
„Ceva nu merge în împărăția noastră”
Fostul premier Ion Sturza atrage atenția asupra necesității unor politici economice clare:
„Cu așa „tempouri”, noi rămânem veșnic în urma celor dezvoltați. Moldova are nevoie de ceva care ar dinamiza economia, nu doar de granturi și credite pentru consum și compensări. Guvernul, opoziția, BNM, afaceriștii, economiștii, FMI, BM ar trebui să pună „osul și creierii” în mișcare.
Nu vă supărați, nivelul de discuții la Chișinău rămâne unul „modest”. Cine pe cine, cum și cu ce... Dar ceva despre politicile macro, monetare și bugetar-fiscale, transformări structurale, stimulente la tehnologii și valoare adăugată? Bună guvernare și standarde de business? Rolul legii și protecția ei?”
Alaiba: „În ultimii patru ani ne-am confruntat cu trei crize mari”
Într-o postare pe Facebook, fostul ministru al Dezvoltării Economice, Dumitru Alaiba, a explicat provocările majore care au afectat economia în ultimii ani și a subliniat perspectivele de redresare economică ale țării.
Potrivit lui Alaiba, economia moldovenească a fost afectată de trei crize majore în ultimii patru ani, la care s-au adăugat două secete severe care au lovit sectorul agricol. De asemenea, recesiunea din regiune a dus la o scădere semnificativă a exporturilor moldovenești.
„Nici măcar fundamentul pe care l-am moștenit patru ani în urmă nu era extraordinar. Am moștenit un sistem putred, nereformat, plin de mizerie și corupție și a trebuit să facem curat din mers”, a declarat fostul ministru.
În ciuda dificultăților, Alaiba susține că economia a fost stabilizată, salariile și pensiile au fost plătite la timp, iar mediul de afaceri s-a bucurat de o libertate mai mare, ceea ce a stimulat investițiile private.
Fostul ministru a subliniat importanța planului de creștere economică, aprobat recent de Parlamentul European, care aduce o finanțare fără precedent de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova. Acest program include reforme menite să îmbunătățească competitivitatea economică și să susțină dezvoltarea pe termen lung.
Obiectiv ambițios: dublarea PIB-ului în 10 ani
Alaiba a declarat că viziunea planului de creștere este dublarea PIB-ului în următorii 10 ani, ceea ce ar duce la triplarea veniturilor populației. El a comparat situația Moldovei cu cea a altor țări europene care au trecut prin transformări economice rapide datorită integrării europene.
„Am stabilizat economia într-o perioadă extrem de complicată, acum e timpul să creștem. Prin aceeași perioadă de creștere rapidă au trecut toate, absolut toate țările care au ales integrarea europeană. Toate aceste țări acum sunt mai bogate datorită integrării europene. Jumătate din continentul european a fost transformat. Noi în Moldova putem să trecem prin aceleași transformări. Dacă vom avea înțelepciunea să ne ținem de acest drum”, a punctat Dumitru Alaiba.
