20 martie 2025, ora 18:00

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat că ar fi discutat cu Donald Trump despre trecerea centralei nucleare Zaporojie în proprietatea SUA. El a subliniat că discuțiile s-au axat pe recuperarea instalației de la Rusia, nu pe schimbarea proprietarului, scrie adevarul.ro.

Liderul ucrainean a fost întrebat și despre posibilitatea ca SUA să dețină centrala nucleară de la Zaporojie sau alte active din domeniul energiei. El a răspuns că „toate centralele nucleare aparțin poporului Ucrainei”, fiind deținute de stat și finanțate de Ucraina, chiar dacă în prezent „este ocupată temporar” de Rusia.

Apoi, a detaliat problemele centralei și dificultățile legate de răcirea acesteia după distrugerea barajului Kahovka, ceea ce ridică întrebări privind „condițiile tehnice foarte grave”.

De asemenea, el a respins sugestia că centrala ar putea avea un nou proprietar, subliniind în repetate rânduri că a discutat cu Trump „despre cum să găsim o soluție pentru această situație și (...) să luăm centrala de la ruși”, menționând că există opțiuni pentru implicarea SUA în modernizarea sau dezvoltarea acesteia, dar că „problema proprietății nu a fost discutată”.

Zelenski a mai precizat, de asemenea, că nu a existat nicio discuție nici despre alte centrale.

Afirmații vin după ce Donald Trump i-a spus miercuri, 19 martie, lui Volodimir Zelenski că SUA ar putea deține și conduce centrale nucleare ucrainene ca parte a unei încetări a focului.

Zaporojie este cea mai mare dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei. Împreună furnizează aproximativ jumătate din energia electrică a țării. Cele șase unități ale centralei de la Zaporojie au, în total, o capacitate netă de 5,7 gigawați. Prima unitate a fost conectată la rețea în 1984, iar ultima în 1995. Centrala are o importanță strategică pentru Rusia, fiind amplasată la numai 200 km de Crimeea, anexată abuziv în 2014.

09 aprilie 2025, ora 17:40

Peste 15.000 de persoane au manifestat miercuri, 9 aprilie, la Atena şi Salonic în cadrul unei greve generale de 24 de ore în sectorul public. Oamenii cer o majorare a salariilor pe fondul creșterii prețurilor. Școli, tribunale, bănci şi servicii au fost închise în această zi de mobilizare. Greva a perturbat transporturile aeriene, maritime şi feroviare, transmite adevarul.ro.

În afară de oprirea activității în transportul urban, legăturile aeriene au fost de asemenea afectate de participarea la grevă a controlorilor de trafic. Feriboturile au rămas în porturi începând de miercuri dimineața şi nu sunt asigurate legăturile cu insulele din Marea Egee şi Marea Ionică. 

Peste 10.000 de persoane, potrivit poliției, s-au strâns la Atena, în Piaţa Syntagma, din fața Parlamentului, la apelul sindicatului Adedy din sectorul public și al sindicatului GSEE din sectorul privat, care denunță politica guvernului conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis, care a dus la creșterea prețurilor. 

Manifestanții au scandat „Creșteri ale salariilor”, „Nedreptatea ne sufocă” și „Jos Noua Democrație!”, cu referire la partidul conservator aflat la guvernare.

Într-un comunicat, confederația sindicală Adedy a denunțat „prețurile exorbitante, rezultatul cartelurilor care operează liber în sectorul energiei, dar şi în diverse produse şi servicii”.

Aceasta critică, de asemenea, guvernul conservator condus de Mitsotakis, a cărui politică a contribuit la „creșterea prețurilor locuințelor, consecință a dezvoltării turistice anarhice care a luat totuși caracteristicile unei crize a spațiilor de locuit”.

Proteste și în Salonic: „Jos politica ce sărăcește!”

Și în Salonic, al doilea oraș al țării, au manifestat aproximativ 5.000 de persoane purtând banderole pe care scria „Jos politica ce sărăcește!”, „Creșteri salariale reale” și „Totul este sacrificat pentru profiturile lor”.

Sindicatul Adedy cere majorarea salariilor, care „după zece ani de stagnare” nu au crescut „decât cu 4% anul trecut și cu 1% în acest an”. La rândul său, sindicatul GSEE solicită restabilirea convențiilor colective după anularea lor în timpul dezastrului financiar din deceniul trecut și „creșteri reale pe fondul vieții scumpe”.