Timp de 10 ani, au cucerit ringul de dans împreună și au adus acasă medalii de la campionate mondiale și europene. Vorbim despre Vlad Cebanu și Sofia Chiorescu, doi campioni care au demonstrat ce înseamnă dedicare și muncă asiduă în drumul lor spre vârf. Invitați în cadrul emisiunii „Campionii” de la TV8, Vlad și Sofia ne-au povestit ce i-a învățat dansul și cum au ajuns să meargă pe drumuri separate.
Vlad Cebanu și Sofia Chiorescu dansează împreună încă din copilărie, datorită antrenorilor de la Clubul de dans „Codreanca”.
„Tandemul dintre noi s-a creat cred că la vârsta de 8-9 ani, pe care îi aveam ambii, atunci am început să dansăm împreună. Ne-au pus antrenorii într-o pereche și apoi am evoluat să ajungem la titlurile pe care le-am obținut în ziua de azi. Țin minte, eram la o grupă, eram la un antrenament de dans și antrenorii au schimbat 3 perechi între ele și au chemat părinții a doua zi și le-au spus lor că așa va rămâne și cumva și pentru noi a fost un șoc, a fost ceva foarte repede care s-a întâmplat.
La început a fost mai complicat decât a doua oară când am fost în pereche, pentru că am luat și o pauză, fiind copii. Era foarte greu să ne înțelegem și să comunicăm, dar în schimb, îmi pare bine că, indiferent de toate, am ajuns aici”, ne-a spus Sofia.
„Să fiu sincer, nu a fost prima parteneră. Ideea că era ceva ce îmi doream să fac, pentru că din prima zi în care am ajuns la dans am înțeles că am un talent pe care vreau să îl dezvolt și să fac o carieră profesională din el.
La început totul era foarte ușor, era puțin suspicios că mergea totul într-atât de bine și într-un tempo destul de rapid, pe lângă alte perechi. Am înțeles că e destinul să fim o pereche, adică pe plan de dans. Și da, sunt mulțumit pentru tot ce am primit și am dat. Toți anii mi-i amintesc cu un zâmbet pe buze”, își amintește Vlad.
„Nu e așa de ușor cum pare”
Pentru ei, dansul e și artă, e și sport. Împreună au învățat cum e să lucrezi în echipă, ce înseamnă prietenia, dar și perseverența.
„Ne oferă este o dezvoltare fizică și spirituală, morală, pentru că se transmit valori care au fost transmise altor campioni de-a lungul anilor cât a fost acest club fondat. Așa că consider o plăcere să fiu printre rândurile campionilor”, a zis Vlad.
„Ne-a învățat să fim foarte rezilienți și perseverenți, că mereu, indiferent de locurile pe care nu le-am obținut la unele concursuri, pentru că nu am ajuns deodată pe podium sau pe locurile înaintașe. Așa că a fost nevoie de foarte multă muncă și determinare. Nu ne-am dat bătuți după primul eșec sau după prima dată când am luat locul pe care nu mi-l doream sau pe care nu credeam că o să-l luăm.
Am învățat despre prietenie, despre lucrul în echipă, cum e să lucrezi ca un parteneriat, pentru că nu e așa de ușor cum pare, pentru că pe parchet arată totul foarte frumos, arată ca o poveste extraordinară, dar în spatele camerei e mult mai diferit. Ne vedem în fiecare zi câte 6-8 ore și e foarte mult despre lucrul în echipă, dar sinceră să fiu, valorile pe care le-am învățat în dans m-au ajutat foarte mult pe parcursul anilor și m-au ajutat foarte mult, ne-au format ca persoane, ca personalități și aceste valori învățate din dans sunt aplicate în absolut orice domeniu din viața noastră”, a spus Sofia.
Pentru competițiile de mare anvergură, e nevoie de o pregătire și mai intensă.
„Sigur, dacă programul zilnic este sistematic, adică școală sau fiecare cu învățământul său, atunci înaintea campionatelor, învățământul trece puțin pe al doilea plan, pe prim plan, desigur, sunt antrenamentele care încep de dimineață, dis-de-dimineață, până seara. Foarte intensă pregătire, dacă vorbim despre energia cheltuită, desigur, financiar tot nu este ușor, dar pentru un succes trebuie să fie jertfe”, spune Vlad.
Dansul sportiv e scump?
Cheltuielile au crescut odată cu înaintarea în vârstă, a povestit Sofia, iar ei nu au avut noroc de sponsori care să le achite deplasările:
„Când eram mai mici, clar că prețurile erau mult mai mici, sincer, dar de când am trecut în categoria Juniori II, asta la vârsta de 14-15 ani, au început să fie rochii cu pietre prețioase și machiaje mult mai sofisticate, coafuri la fel, și de fiecare dată, pe rochii plăteam în jur de 1.000-2.000 de euro. Și machiajul și coafura, în jur de 100-200 de euro pentru fiecare competiție.
La fiecare competiție nu plătim drumul, de exemplu, zborul și hotelul sunt acoperite de asociație, federație, dar costurile aparte, ce țin de rochie, machiaj, încălțăminte, bronz... Totul este achitat personal. Sunt câteva perechi care au sponsori, le oferă aceste servicii gratuit, dar noi nu am avut parte personal de așa sponsorizare”.
Ultimul dans?
Ultima competiție împreună a fost Campionatul Mondial din China, în iunie 2024. De atunci, Sofia a decis să-și continue studiile peste hotare, iar dansul să rămână doar o opțiune.
„După toți acești ani, cumva, am avut de luat o decizie foarte grea. Cred că a fost una dintre cele mai dificile decizii pe care le-am luat în viața asta. Am ales să urmez studiile peste hotare, pentru că nu mă regăsesc la moment în cariera de dansator, antrenor sau arbitru, în ceea ce ține de această sferă profesională.
Oricum toate skill-urile și nivelul de dans pe care l-am obținut vor rămâne acolo și mereu pot reveni în dans, indiferent dacă voi fi dansatoare, antrenoare sau altceva. Dacă vreau să continui această carieră, pot oricând, pentru că am deja un nivel în care pot să antrenez. Dansul va rămâne mereu ca o opțiune în viitor”.
Vestea că Sofia nu-i va mai fi parteneră nu l-a bucurat pe Vlad. Acum dansează împreună cu o cehoaică, dar se gândește și el să renunțe.
„E greu să accepți faptul că un parteneriat atât de îndelungat s-a sfârșit. Orice început are un sfârșit, dar e greu să accepți, pentru că oricum ai un atașament special față de acea persoană cu care ai fost timp de 10 ani, zi de zi. Acum rămân doar amintiri frumoase care acoperă acest moment.
A fost o perioadă mai grea. Să găsești o parteneră pentru la nivelul la care noi am ajuns, E puțin mai greu decât simplu să găsești. (...) Nu sunt satisfăcut de alegerea pe care au făcut-o pentru mine antrenorii. A fost ceva la care nici nu am putut să mă gândesc că va fi posibil. Dacă să vorbim despre parteneriat însuși, e rău”.
Vlad e student la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, iar în timpul liber îi poartă pe alții prin lumea dansului:
„Activez ca un cadru didactic profesional în Clubul de dans sportiv „Codreanca”. Am câteva perechi pe care le antrenez zi de zi. - Te gândești să te retragi? - Da, e o decizie grea, dar aș spune că e bine gândită, pentru că nu poți toată viața să dansezi. Trebuie să se termine cândva. Sunt o persoană competitivă și cred că depinde foarte mult de rezultatele pe care le voi obține în acest parteneriat nou”.
Tânărul a avut și un mesaj pentru cei care vor să-i urmeze drumul:
„Să se gândească pe viitor și la consecințe, pentru că, deseori, datorită părinților, am fost îndrumat să mă gândesc și la viitor, nu pe moment. Pentru că au fost multe situații în care emoțiile prevalau”.
Nu uitați: Campionii nu se nasc, ei devin prin multă muncă și sacrificiu!
