02 aprilie 2025, ora 21:45

Primăriile pot da în arendă terenurile agricole lăsate în paragină. Este prevederea legală ce a intrat în vigoare din 1 aprilie, și vine să rezolve două probleme - valorificarea terenurilor arabile, dar și lupta cu dăunătorii. Asta în condițiile în care, în 2023, de exemplu, la noi în țară erau în paragină aproape 80.000 de hectare. Autoritățile dau asigurări că dreptul la proprietate rămâne sfânt și că, indiferent de cât de gospodar este omul, el își poate recupera oricând pământul.

Deși suntem invidiați pentru solurile fertile, la Nimoreni, raionul Ialoveni, de exemplu, mai mult de jumătate dintre terenurile arabile sunt în paragină.

Pe acest teren din spatele meu creștea cândva viță de vie. Astăzi, terenul a rămas pârloagă. În satul Nimoreni, aproximativ 600 de hectare de pământ sunt în stare deplorabilă deoarece proprietarii au decedat sau au emigrat peste hotare, lăsându-le de izbeliște.

Problema nu este doar în valorificarea cernoziomului, ci și în faptul că cei care au terenuri în vecinătate cu parcelele lăsate în paragină au de suferit din cauza invaziei dăunătorilor, dar și a buruianului. De ieri, însă, primarii au temei legal pentru a acționa. 

Potrivit noilor prevederi ale Codului Funciar, în cazul în care o parcelă nu a fost prelucrată cel puțin doi ani, autoritățile locale vor face o somație către proprietar. 

În lipsa unei reacții, primăria va fi în drept să dea pământul în chirie proprietarilor de terenuri din preajmă. Dacă aceștia refuză, se va anunța licitație. Primarii par să fie încântați de noile reguli.

„Autoritățile centrale cred că au înțeles ce se întâmplă la noi la nivel local. Pentru că foarte mult teren este neprelucrat, vorbim de vii, livezi chiar și teren pe alocuri arabil. De aceea, ideea respectivă este binevenită”, a menționat 

Există, însă, și provocări. Primarul de la Nimoreni crede că nimeni nu va arenda livezile și viile aflate în paragină, mai ales că noile prevederi interzic plantarea unor noi vii și livezi pe terenurile arendate. 

„Mulți sunt, să zic așa, mai aproape interesați de terenurile arabile. Atunci când vorbim de acele vii lăsate, sau livezi, este mai greu pentru că să le aduci la o condiție mai bună, sunt niște investiții mult mai mari”, a punctat

Oamenii întâlniți pe străzile localității sunt de acord cu noile reguli de valorificare a terenurilor aflate în paragină. 

„Ar fi bine de făcut, de prelucrat, de lucrat, dar să fie legal, ca să nu sufere ambele părți”.

„- Consider că e normal, dacă pământurile nu se lucrează. -Dar din ce cauză nu se lucrează pământurile? -Nu-i cu ce și n-are cine. Nu-s oameni”.

Oamenii spun că au nevoie de terenuri cât să producă ceva zarzavaturi pe lângă casă, întrucât lupta pentru un loc pe piață a fost pierdută.

„Oamenii care plantează, care strâng roada, nu au unde o realiza. Totul este adus din Europa. Și pe bază la asta, omul nici nu vrea să lucreze, nici să facă, nici să depună un efort, pentru că munca lui nu e prețuită”.

Responsabili de la Ministerul Agriculturii dau asigurări că amendamentele la Codul Funciar nu încalcă dreptul la proprietate.

„Arendatorul, imediat va transmite și va prelua terenul, ținând cont că există dreptul de proprietate. Mai mult ca atât, va primi o sumă de bani, care va fi colectată din arenda acestui teren, primăriei îi revin doar costurile administrative. Totodată, în cazul în care roada de pe acest teren nu va fi culeasă, va fi necesar ori să aștepte să culeagă roada, ori, după caz, să îi fie achitată viitoarea roadă care urma să fie colectată de pe acest teren”, a subliniat 

Cele mai recente date arată că, în 2023, în Republica Moldova nu au fost prelucrate 79.000 de hectare de terenuri arabile, cele mai multe dintre aceste sunt în raioanele Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni și Nisporeni. 

Reporteră: Francesca Ceban

08 aprilie 2025, ora 22:30

Chiar dacă pentru moldoveni, sărbătorile pascale sunt despre casă și familie, tot mai mulți aleg, în ultimii ani, să profite de vacanță și călătoresc peste hotare. În timp ce unii aleg să se ducă la mare, sau să se plimbe prin orașele europene, alții optează pentru sejururi neobișnuite. Conform reprezentanților agențiilor de turism, care au scos în vânzare oferte pentru toate buzunarele, cererea pentru această perioadă s-a majorat cu circa 10 la sută.

„Totuși Paștele în sânul familiei sau într-o vacanță? - În sânul familiei,într-o vacanță!”.

Managerii din turism anunță că în ultimii ani, au sesizat o creștere ușoară a cererii pentru sejururile turistice în perioada sărbătorilor de Paște, comparativ cu anul trecut. După pandemia COVID, oamenii profită de orice vacanță și călătoresc în afara țării. Și pentru că această perioadă vine la pachet cu o vacanță pentru elevi, moldovenii își iau concediu și pleacă să viziteze lumea. Cei care aleg să sărbătorească Noaptea Învierii într-un oraș european, trebuie să scoată din buzunare sume care încep de la 1500 de euro per familie. 

„ O destinație care este în top anul acesta este Italia și anume Veneția, cu zbor direct de la Chișinău, un pachet începe aproximativ de la 400 de euro pentru doi adulți, Milano cu zbor direct de la Chișinău. Destinația pe care noi o recomandăm și ne place de Paști este Viena, deoarece pentru sărbătorile pascale ei au pregătit un târg cu tematică foarte frumos”, a menționat administratoarea agenției de turism, Tatiana Burlac.

Unii aleg să petreacă sărbătorile de Paște pe litoral, iar cea mai bună și mai avantajoasă variantă, în această perioadă este Egiptul, mai ales că avem și zbor direct din Chișinău. 

Pentru cei mai îndrăzneți și dornici de senzații tari, agențiile de turism propun și vacanțe de grup în România, prețul cărora începe de la 100 de euro. O oportunitate deosebită și avantajoasă este turul țărilor scandinave și baltice. Pentru 1100 de euro, turiștii au ocazia să călătorească timp de 14 zile, în peste 7 țări. 

„Facem circa opt mii de kilometri, ajungem tocmai la Berghem, vedem toate țările scandinave, înafară de Islanda. Avem și plimbări cu vaporul, mai exact cinci plimbări cu vaporul, de exemplu când trecem din Finlanda în Suedia, din Norvegia, în Danemarca . Ne plimbăm și prin Neiro fiord, deci fiordurile din Norvegia”, a punctat Directorul agenției de turism, Elena Sava.

Și pentru că moldovenii sunt obișnuiți să petreacă sărbătorile de Paște în familie, mulți dintre cei care aleg să plece peste hotare o fac împreună cu cei drag și se duc tot la rude sau prieteni stabiliți în străinătate.

„ Voi sărbători Paștele pe Insula Tortola din Insulele Britanice Virgine,cu soțul meu și cu prietenii”.

„ Cred că România pentru că este mai aproape. - Aș pleca în Franța pentru că am rude acolo”.

„ Poate într-o excursie în România”.

Pentru alții însă, Paștele este despre acasă.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în 2024, numărul moldovenilor care au apelat la agențiile de turism a crescut cu peste zece procente față de anul precedent, ajungând la peste 550 mii de persoane. Dintre aceștia, aproape 400 de mii au ales să călătorească în străinătate, destinațiile principale fiind Turcia, Bulgaria, Egipt, România și Grecia. Cu toate acestea, un sondaj realizat de IDIS Viitorul în septembrie 2024 arată că peste 60 procente dintre moldoveni nu și-au permis o vacanță în ultimii doi ani, evidențiind o discrepanță semnificativă între cei care călătoresc frecvent și cei care nu au această posibilitate.