Primăriile pot da în arendă terenurile agricole lăsate în paragină. Este prevederea legală ce a intrat în vigoare din 1 aprilie, și vine să rezolve două probleme - valorificarea terenurilor arabile, dar și lupta cu dăunătorii. Asta în condițiile în care, în 2023, de exemplu, la noi în țară erau în paragină aproape 80.000 de hectare. Autoritățile dau asigurări că dreptul la proprietate rămâne sfânt și că, indiferent de cât de gospodar este omul, el își poate recupera oricând pământul.
Deși suntem invidiați pentru solurile fertile, la Nimoreni, raionul Ialoveni, de exemplu, mai mult de jumătate dintre terenurile arabile sunt în paragină.
Pe acest teren din spatele meu creștea cândva viță de vie. Astăzi, terenul a rămas pârloagă. În satul Nimoreni, aproximativ 600 de hectare de pământ sunt în stare deplorabilă deoarece proprietarii au decedat sau au emigrat peste hotare, lăsându-le de izbeliște.
Problema nu este doar în valorificarea cernoziomului, ci și în faptul că cei care au terenuri în vecinătate cu parcelele lăsate în paragină au de suferit din cauza invaziei dăunătorilor, dar și a buruianului. De ieri, însă, primarii au temei legal pentru a acționa.
Potrivit noilor prevederi ale Codului Funciar, în cazul în care o parcelă nu a fost prelucrată cel puțin doi ani, autoritățile locale vor face o somație către proprietar.
În lipsa unei reacții, primăria va fi în drept să dea pământul în chirie proprietarilor de terenuri din preajmă. Dacă aceștia refuză, se va anunța licitație. Primarii par să fie încântați de noile reguli.
„Autoritățile centrale cred că au înțeles ce se întâmplă la noi la nivel local. Pentru că foarte mult teren este neprelucrat, vorbim de vii, livezi chiar și teren pe alocuri arabil. De aceea, ideea respectivă este binevenită”, a menționat
Există, însă, și provocări. Primarul de la Nimoreni crede că nimeni nu va arenda livezile și viile aflate în paragină, mai ales că noile prevederi interzic plantarea unor noi vii și livezi pe terenurile arendate.
„Mulți sunt, să zic așa, mai aproape interesați de terenurile arabile. Atunci când vorbim de acele vii lăsate, sau livezi, este mai greu pentru că să le aduci la o condiție mai bună, sunt niște investiții mult mai mari”, a punctat
Oamenii întâlniți pe străzile localității sunt de acord cu noile reguli de valorificare a terenurilor aflate în paragină.
„Ar fi bine de făcut, de prelucrat, de lucrat, dar să fie legal, ca să nu sufere ambele părți”.
„- Consider că e normal, dacă pământurile nu se lucrează. -Dar din ce cauză nu se lucrează pământurile? -Nu-i cu ce și n-are cine. Nu-s oameni”.
Oamenii spun că au nevoie de terenuri cât să producă ceva zarzavaturi pe lângă casă, întrucât lupta pentru un loc pe piață a fost pierdută.
„Oamenii care plantează, care strâng roada, nu au unde o realiza. Totul este adus din Europa. Și pe bază la asta, omul nici nu vrea să lucreze, nici să facă, nici să depună un efort, pentru că munca lui nu e prețuită”.
Responsabili de la Ministerul Agriculturii dau asigurări că amendamentele la Codul Funciar nu încalcă dreptul la proprietate.
„Arendatorul, imediat va transmite și va prelua terenul, ținând cont că există dreptul de proprietate. Mai mult ca atât, va primi o sumă de bani, care va fi colectată din arenda acestui teren, primăriei îi revin doar costurile administrative. Totodată, în cazul în care roada de pe acest teren nu va fi culeasă, va fi necesar ori să aștepte să culeagă roada, ori, după caz, să îi fie achitată viitoarea roadă care urma să fie colectată de pe acest teren”, a subliniat
Cele mai recente date arată că, în 2023, în Republica Moldova nu au fost prelucrate 79.000 de hectare de terenuri arabile, cele mai multe dintre aceste sunt în raioanele Anenii Noi, Căușeni, Ialoveni și Nisporeni.
