02 aprilie 2025, ora 12:03

Cory Brooker a stabilit marți, 1 aprilie, un record istoric în Senatul SUA. Senatorul american a ținut un discurs de 25 de ore și cinci minute, fără pauză, împotriva acțiunilor președintelui american Donald Trump, transmite Libertatea.

video: yt/Guardian News

„Acestea nu sunt vremuri normale în America și nu ar trebui tratate ca atare”, și-a început discursul Booker, luni, 31 martie, la ora 19.

Senatorul democrat a promis că va vorbi atât timp cât fizic va fi în stare, reușind să stabilească un nou record marți, în jurul orei 19:20.

„În mod repetat, își încalcă promisiunile și face lucruri scandaloase, cum ar fi dispariția oamenilor de pe străzile americane”, a afirmat Booker despre Trump în timp ce trecea de pragul de 17 ore.

Peste alte șapte ore, liderul minorității din Senat, Chuck Schumer a intervenit: „Ar putea senatorul să răspundă la o întrebare?”. Booker a ripostat: „Huck Schumer, este singura dată în viața mea când vă pot spune nu”. Colegul său a răspuns zâmbind: „Am vrut doar să vă pun o întrebare, știți că tocmai ați bătut recordul?”.

Zeci de democrați din Camera Reprezentanților și Senat prezenți în sală l-au aplaudat în picioare pe Booker. În plus, senatorul democrat a fost aplaudat și de senatoarea republicană Cynthia Lummis.

Discursul lui Booker din Senat, care a atras atenția televiziunilor și a fost distribuit pe TikTok, vine în contextul în care mulți democrați încearcă să găsească un mesaj și o strategie care să fie pe placul alegătorilor, după ce au pierdut alegerile din 2024.

Booker, fostul primar din Newark, New Jersey, a intrat în Senat în 2013. A candidat la președinție în 2020 cu un mesaj centrat pe unitate și vindecare politică, dar acesta nu a reușit să convingă alegătorii. În Capitoliu, politicianul a jucat un rol în încercarea de a elabora legi privind justiția penală și poliția.

Prin discursul de 25 de ore la tribună, Booker a doborât un record stabilit în urmă cu 68 de ani de către senatorul Strom Thurmond din Carolina de Sud, un susținător al segregării, care a blocat avansul Legii Drepturilor Civile din 1957.

video: yt/ABC News 

08 aprilie 2025, ora 16:42

În anul 2024, la nivel global, au fost executați 1.517 oameni în 15 țări, ceea ce reprezintă recordul ultimilor 10 ani. În 2015, au fost înregistrate 1.634 de sentințe. Informațiile au fost prezentate în cel mai recent raport al Organizației pentru drepturile omului, Amnesty International.

Majoritatea execuțiilor capitale din 2024 au avut loc în Iran – 972, Irak – 63 și Arabia Saudită – 345. În total, cele trei țări au fost responsabile pentru 1.380 de execuții înregistrate, în creștere față de anul trecut.

„Iranul, Irakul și Arabia Saudită au fost responsabile pentru creșterea bruscă a numărului de execuții anul trecut, încălcând drepturile omului și privând fără milă viața oamenilor pe acuzații legate de droguri și terorism”, a declarat secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamrd.

Totuși, raportul nu include victimele din China, unde informația este secretizată, dar se presupune că numărul acestora este de ordinul miilor. De asemenea, organizația nu dispune de informații despre numărul sentințelor capitale din Coreea de Nord și Vietnam, care nu fac publice aceste date, precum și din Siria și Palestina, unde continuă conflictele armate.

Totodată, autorii raportului remarcă faptul că numărul țărilor care aplică pedeapsa cu moartea a rămas, pentru al doilea an consecutiv, la cel mai scăzut nivel din întreaga perioadă de observare. Astfel, 113 țări sunt complet aboliționiste, iar 145 de state au abolit pedeapsa cu moartea prin lege sau în practică.

„Pedeapsa cu moartea este o practică abominabilă, care nu are loc în lumea de astăzi. Cu doar 15 țări care au efectuat execuții în 2024, cel mai mic număr înregistrat în ultimii ani, pentru al doilea an consecutiv, acest lucru semnalează o îndepărtare de la această pedeapsă crudă, inumană și degradantă”, a mai declarat oficialul organizației.

În plus, peste 40% din execuțiile din 2024 au fost efectuate ilegal pentru infracțiuni legate de droguri, fapt ce nu se încadrează la categoria „crime grave”, criteriul de bază pentru condamnarea oamenilor la moarte.