Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, aflat la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, nu are acces să se vadă cu alți foști colegi de ai săi. Este vorba de Vladimir Andronachi și Constantin Țuțu. Declarațiile au fost făcute de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră PLUS”. Totodată, șeful IGP a menționat că Plahotniuc nu stă în aceeași celulă în care a stat anterior Vlad Filat.
„Cel puțin din ce cunosc eu despre activitatea instituțiilor penitenciare nu este posibil ca aceste persoane să intersecteze în spațiu închis al Penitenciarului nr. 13. Ca și camere sau spațiu unde sunt plasați e diferit și nu au tangentă și interacțiuni. Sunt alte spații de plimbare separate”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.
Potrivit acestuia, Plahotniuc se află într-o zonă mai izolată a penitenciarului, fără contact cu alți deținuți, fiind asigurate măsuri suplimentare de securitate:
„În funcție de situațiile de trecut sau activitățile pe care le-a avut persoana, se întreprind anumite acțiuni de securitate de către colegii de la penitenciare, pentru a proteja sau nu admite alte forme de interferență în raport cu aceste persoane. Nu înseamnă că are un tratament mai privilegiat decât alte persoane, dar sunt asigurate elemente de securitate în raport cu aceste persoane, dar și pentru ceilalți deținuți care se află acolo”.
În ceea ce privește o eventuală eliberare a lui Vladimir Plahotniuc în arest la domiciliu, șeful IGP a subliniat că Poliția nu are competența de a influența deciziile instanței, ci doar de a supraveghea, dacă astfel va dispune judecătorul.
„Instanța este independentă și își asumă decizia primită. În momentul în care o instanță de judecată va primi o astfel de decizie de a aplica o altă măsură preventivă, dacă în acea decizie va fi pusă la sarcina poliției cum a fost în caz altor, Guțul, asigurăm monitorizarea ca aceasta să respecte cerințele de arest la domiciliu. În anumite situații doar se aplică brățara și se pune în sarcina biroului de probațiune. Depinde de la caz la caz”, a precizat Viorel Cernăuțeanu.
Șeful IGP a mai precizat că pentru „poliție acest caz este unul obișnuit”, la fel ca în situația altor persoane extrădate sau aflate în arest preventiv. Totodată, a menționat că biletele nu sunt ieftine, pentru că în procesul de extrădare, se achită ultimele două rânduri din avion pentru a nu se amplasa nimeni acolo.
„Să nu dăm atâta importanță unui proces, care este un obișnuit. Deci nu are importanță că este Plahotniuc sau alt cetățean, într-un aspect de monitorizare și cercetare, el întrunește sau se va încadra în acele cerințe ale poliției care le va stabili subdiviziunea în cauză”, a mai explicat Cernăuțeanu.
Potrivit șefului IGP, anual, circa 800-900 de persoane sunt extrădate în Republica Moldova.
TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena, pe 22 iulie, împreună cu Constantin Țuțu. Problema este că la îmbarcarea în avion, acesta a prezentat un pașaport în care era trecut ca și Kirsanov. Întâmplarea face că un oarecare Kirsanov de 59 de ani a fost vizat într-o anchetă privind furtul de autoturisme de la o expoziție de mașini din vestul Atenei. Plahotniuc, neștiind ce se întâmplă, cerea insistent prin avocat să i se returneze actul, fapt care a sporit suspiciunile autorităților. În plus, oamenii legii au fost alertați de caracterul aparent grăbit al plecării celor doi.
O zi mai târziu, procurorii eleni au emis mandate de arest pe numele acestora. Autoritățile de la Chișinău au trimis trei cereri de extrădare pentru Vladimir Plahotniuc – primele de la Procuratura Generală, imediat după reținerea lui și pe 8 august pentru a fi cercetat în alte trei dosare penale. Iar a treia solicitare a fost trimisă de Ministerul Justiției, pe 4 august.
Pe 13 august, Curtea de Apel de la Atena a acceptat prima cerere de extrădare în privința lui Plahotniuc. După decizie, fostul lider PD a transmis un mesaj audio din închisoare, în care a declarat că așteaptă să fie adus în Moldova nu doar pentru a-și demonstra nevinovăția, ci și pentru a-și relua activitatea politică. La finalul aceleași luni, instanța din Grecia a dat curs și celei de-a doua cereri de extrădare.
Iar a începutul lunii septembrie, și Ministerul Justiției din Grecia a aprobat extrădarea lui Plahotniuc.
Anterior, poliția a anunțat că Plahotniuc avea cel puțin șapte identități. Era atât cetățean al Ucrainei, României și Rusiei, cât și al unor țări mai exotice cum ar fi Vanuatu sau Irak. În total, acesta păstra în vila de lux pe care o închiria 21 de acte, fiind vorba de pașapoarte, cărți de identitate și permise de conducere emise de șase state.
Potrivit unui reportaj din presa elenă, Plahotniuc respinge toate acuzațiile, susținând că este victima unei persecuții politice.
Vladimir Plahotniuc a părăsit țara în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea și au plecat de la guvernare. Câteva luni mai târziu, pe numele lui a fost emis un mandat de arest pentru infracțiunea de spălare de bani, în legătură cu rolul său în „Frauda Bancară” din perioada 2013-2015, atunci când din țară au fost scoși peste un miliard de dolari. Dosarul a fost trimis în judecată la finalul lunii mai 2023.
Pe lângă dosarul „Frauda bancară”, Plahotniuc este cercetat și în alte cauze penale. De exemplu, în dosarul „Metalferos”, acesta este învinuit de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. Potrivit acuzării, în perioada 2012-2019, compania de stat ar fi fost implicată într-o schemă prin care metalele erau vândute prin intermediul unor firme controlate din umbră, la prețuri reduse, iar ulterior revândute cu un adaos comercial de 27%. Prejudiciul estimat depășește 1,2 miliarde de lei. În iulie 2022, Judecătoria Chișinău a emis un mandat de arest în contumacie pe numele oligarhului, iar ulterior măsura a fost menținută de Curtea de Apel.
Numele lui Plahotniuc figurează și în dosarul denumit generic „Kuliok”, deschis după apariția imaginilor în care fostul președinte Igor Dodon primea o pungă de bani. Plahotniuc este acuzat de corupere activă în proporții deosebit de mari. Potrivit Procuraturii Anticorupție, Igor Dodon ar fi pretins și acceptat de la Plahotniuc și Iaralov o sumă cuprinsă între 600.000 și 1.000.000 de dolari. Banii erau destinați pentru finanțarea cheltuielilor curente ale PSRM, inclusiv plata salariilor angajaților partidului.
În schimb, Dodon ar fi urmat să negocieze cu factorii de decizie de la Moscova condiții favorabile pentru Partidul Democrat și pentru Plahotniuc personal, inclusiv crearea unei coaliții de guvernare PDM-PSRM. Planul includea împărțirea funcțiilor în Guvern și în instituțiile statului, dar și garantarea că Plahotniuc nu va răspunde pentru cauzele penale pe care le avea în Rusia. Cei vizați resping acuzațiile.
Fostul lider PD e bănuit și în schema privind achiziția frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte. În buzunarul lui Vladimir Plahotniuc ar fi curs bani din fiecare act emis de Agenția Servicii Publice în perioada 2014-2019. Anterior, Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia unor documente care arată sumele de care au beneficiat companiile conectate la oligarh. Banii erau transferați de firma lituaniană care a câștigat licitațiile de furnizare a blanchetelor pentru acte moldovenești emise de ASP. Circuitul financiar duce la o întreagă rețea de off-shore-ruri din Cipru, Hong-Kong și ajunge până în Emiratele Arabe Unite
