Odată cu toamna și recolta de mere, revin și vechile narațiuni despre „criza” din agricultura moldovenească. Mai multe televiziuni și canale online au distribuit imagini cu mere „abandonate” în livezi și reluat mesajul că fermierii ar fi rămas fără piață de desfacere, după pierderea accesului pe piața rusă. Unde ajung de fapt merele moldovenești?
Odată cu recoltarea merelor, mai multe posturi TV, canale de telegram și TikTok au readus la viață un vechi narativ- „agricultorii moldoveni nu pot trăi fără piața rusă”:
„Cu recoltă, dar fără piață de desfacere. Fermierii moldoveni calculează pierderile.”
„ Înainte, principalul cumpărător al fructelor moldovenești era Rusia.”
„Din cauza pierderii pieței tradiționale de desfacere din Rusia, producția fermierilor moldoveni putrezește pe câmp”
„La ce duce cursul pro-european ne arată videoclipurile cu legume și fructe care putrezesc.”
În realitate, acele grămezi mari de mere nu sunt abandonate.
„Acele care sunt de calitate bună, care nu sunt destinate procesării sunt depozitate. Alți aleg să le adune în grămezi, care sunt destinate pentru procesare, pentru a fi ulterior centralizat și ușor de transportat către făbricile de procesare. Până în prezent, cele 4 companii de procesare, care au colectat deja aproximativ 170.000 de tone și sezonul este încă în toi”, a explicat pentru „Alo, TV8” directorul executiv Moldova Fruct, Iurie Fală.
În prezent, fabricile de procesare cumpără merele cu 2,30-2,50 lei/kg - la jumătate față de anul trecut. În ceea ce privește piețele de desfacere, nu există un deficit. Într-adevăr, până în 2021, piața rusă era principala destinație a merelor moldovenești, cu o pondere de 97 la sută. Însă, odată cu invazia în Ucraina, Moscova a perturbat și lanțurile valorice, iar ponderea pieței ruse a scăzut la 55%. Totodată, producătorii noștri s-au orientat spre mai multe piețe.
„Când vorbim despre sortimentul care este solicitat noi vorbim despre faptul că comerțul de mere a migrat stric către rețele mari de magazine, lanțurile mari din magazine. Fie că ele sunt în CSI, fie că ele sunt în țările din UE sau din țările din Orientul Mijlociu. Și standardele de calitate sunt practic similare”, a subliniat Iurie Fală.
Piața europeană devine tot mai atractivă pentru producătorii noștri, iar în iulie 2025, UE a mărit cota pentru merele moldovenești de la 40.000 la 50.000 de tone. Astăzi, fiecare al optulea măr importat de UE, provine din țara noastră.
„Până în prezent noi, în decurs de 10 luni, noi am exportat 30.000 de tone. Adică este una la limită. Cota de piață pe care o dețin merele moldovenești în 2024 a crescut de la 10% din 2023 la practic 13% din totalul de mere importate de către Uniunea Europeană”, spune directorul Moldova Fruct.
Pentru a menține gradul de competitivitate și a produce mai multe mere de calitate e nevoie de un șir de măsuri, precum: o mai bună organizare a afacerilor, creșterea investițiilor în agricultura de precizie, soluționarea deficitului de forță de muncă, dar și ajustarea lacunelor legislative.
„Trebuie să asigurăm o recoltă planificată, pentru că rețele de magazine iubesc o previzibilitate. Să faci un plan de livrare cu produse de calitate omogenă. Și aici noi trebuie să lucrăm mai rapid să înlocuim livezile vechi cu livezi moderne, care ne permit să controlăm toți factorii de producție. Desigur că aici ne trebuie tehnologii și să ne pregătim de recoltare mult mai bine. Deja de 3 ani de zile solicităm de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale să revină la legea rezilierilor ca să o facă atractivă. Ca să scoatem din zona gri muncitorii sezonieri și să creăm o situație, mai ales în epoca digitalizării, ușor poți duce evidența și să plătim salarii corecte”, a punctat Fală.
Producătorii noștri de mere au demonstrat că pot respecta standardele de export. Pentru a crește prezența pe piețele externe, este nevoie să extindem producția de calitate — prin inițiativă antreprenorială, sprijin din partea statului și susținerea consumatorilor locali.
