03 februarie 2026, ora 11:53

Poetul Grigore Vieru a fost menționat în ședința solemnă de astăzi a Parlamentului de către președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa. Oficiala, prezentă în plen împreună cu omologii săi din Estonia și Lituania, a declarat că poezia „În limba ta” este un exemplu care ilustrează viu rolul limbii în identitatea noastră și a reiterat sprijinul pentru integrarea țării noastre în Uniunea Europeană. Totodată, oficialul din Lituania a criticat așa-numitul „ruskii mir” care aduce doar „devastare”.

Astfel, poezia lui Vieru a stat la baza piesei „Dzimtā valoda” a trupei rock din Letonia, „Livi”, lansată în 1994, într-o perioadă în care țara „se afla sub opresiunea sovietică” și a reprezentat un „simbol al rezistenței culturii limbii letone”.

„Este o onoare să mă pot prezenta aici în limba mea maternă, această limbă este o valoare care stă la baza statelor noastre și la viitorul națiunilor noastre”, a declarat Mierina.

Oficiala de la Riga a mai declarat că țara noastră este un exemplu pentru celelalte țări candidate la integrarea în UE și și-a declarat susținerea pentru deschiderea imediată a primului cluster de negocieri cu Moldova și Ucraina.

În ședința solemnă a mai luat cuvântul și președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, care a declarat că „Estonia și Moldova au relații mai mult decât prietenoase” și a reiterat sprijinul pentru integrarea țării noastre, manifestat și prin deschiderea ambasadei de la Chișinău, fapt prin care țara baltică devine al 18-lea stat UE cu reprezentanță în țara noastră.

Totodată, președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a declarat că Rusia, în comparație cu UE, „nu are nimic de oferit, nu există dezvoltare. Doar umbra controlului și devastării din partea „Russkii Mir””.

„Pentru Republica Moldova, sunt prieteni adevărați și parteneri de încredere. Ne susțin ferm în parcursul european și ne împărtășesc din experiența lor”, a declarat la rândul său președintele arlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, despre omologii din statele baltice.

Ședința a fost părăsită de deputații fracțiunii comuniștilor, iar lucrările au început cu intonarea imnurilor Republicii Moldova și al UE.

Următoarea ședință de Parlament va avea loc pe 5 februarie.

02 februarie 2026, ora 22:15

Reforma administrativ-teritorială se va solda cu lichidarea a peste 60 la sută dintre primăriile din țară. Se pregătește închiderea a 600 din cele 900 de primării, a declarat astăzi primarul Capitalei, tot el și liderul Mișcării Alternativa Națională. Într-o reacție pentru TV8, Guvernul nu a negat afirmațiile lui Ion Ceban, dar a ținut să precizeze că legea privind reforma administrației publice este abia la etapa de consultări, îndemnând primarii să se implice în dezbateri.

„Această reformă anunțată, ca și multe altele, au unul și același scop. Cum să fie închis ceva, distrus, optimizat, mai științific vorbind, sau comasat. Așa se pronunță ei de fiecare dată. Cert este una, prin așa-numita reformă administrativ teritorială a Republicii Moldova se vrea aduce la unificarea a primăriilor, prin reducerea numărului acestora de la cele aproape 900 de primării - la 300 de primării”,a menționat primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Potrivit lui Ceban, proiectul ar însemna lichidarea fiecărei a treia primării din Republica Moldova. Chiar dacă următorii pași nu sunt încă clari, în opinia edilului, inițiativa ar putea afecta grav funcționarea localităților rurale și ar accelera migrarea spre orașe, deja supraaglomerate.

„Comasarea ar însemna că multe localități pur și simplu vor dispărea tot mai mult și mai mult, iar oamenii vor căuta să se uite la orașele mai mari sau în localitățile care sunt mai mari, acolo unde vor rămâne primari, primării, școli, grădinițe, centre de sănătate și spitale”, a subliniat primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Contactat de TV8, serviciul de presă al Guvernului a evitat să confirme declarațiile lui Ceban, menționând doar că proiectul încă este în proces de consultări și că se vor lua în calcul opiniile tuturor primarilor. 

Guvernul a pornit consultări ample cu privire la reforma administrației publice locale, la finalul cărora va veni cu un concept de reformă. Obiectivul fundamental este îmbunătățirea serviciilor pentru cetățeni și construirea unor primării puternice care să administreze fonduri europene și proiecte mari pentru oameni.

Reforma a fost lansată pe 20 ianuarie 2026 și este considerată una dintre cele mai dificile inițiative ale autorităților, deoarece prevede reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. Potrivit Executivului, reforma are drept scop consolidarea unităților administrative pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor publice. 

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a precizat că procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice, la care sunt invitați primari, reprezentanți ai autorităților locale și raionale, experți, societatea civilă și cetățenii.