Iată unele concluzii ale studiului “Conștiința civică în Ucraina, Republica Moldova și Belarus”, care a fost realizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Danemarcei, în cadrul unui proiect implementat de PNUD Ucraina.
„Rezultatele studiului arată în ce măsură cetățenii din Republica Moldova sunt implicați în viața publică la nivel local și național, în protecția drepturilor omului, promovarea democrației și utilizarea tehnologiilor informaționale. Studiul este, de asemenea, o sursă importantă de informații pentru îmbunătățirea programelor de educație civică și de implementare a reformelor în domeniile respective”, a afirmat Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, coordonator de programe Justiție și Drepturile Omului la PNUD Moldova.
Constatările principale ale studiului sunt grupate în 4 secțiuni și includ următoarele subiecte: cunoștințe civice, comportament civic, atitudine și convingeri civice, perspectivele educației civice.
1. Cunoștințele civice – Fiind rugați să numească maximum trei drepturi ale cetățeanului, moldovenii s-au referit preponderent la drepturile social-economice. Cele mai frecvente răspunsuri au fost: dreptul la muncă (26%), libertatea de exprimare (21%), dreptul la viață (17%), dreptul la servicii medicale, tratament și sănătate (16%) și dreptul la educație (16%). În medie, fiecare al treilea cetățean nu putea numi cel puțin un drept.
În ceea ce privește obligațiile cetățenilor, moldovenii au menționat cel mai des obligația de a respecta legea și ordinea și obligația de a plăti impozite (34% și, respectiv, 19%). Obligația de a munci (8%), de a fi cinstit, de a se comporta demn în societate (7%) sau de a nu încălca drepturile altora (5%) au fost menționate mai puțin. 37% din respondenții din Republica Moldova nu au putut numi o obligație.
Nivelul altor cunoștințe civice este, de asemenea, scăzut. 34% dintre moldoveni au dificultăți în a răspunde la întrebarea cine este singura sursă a puterii în stat și cine este purtătorul suveranității statului. Doar 34% dintre moldoveni știu că acesta este poporul. 30% dintre respondenți au susținut că Președintele este sursa puterii și purtătorul suveranității, iar 18% au indicat Parlamentul.
Cunoașterea proceselor financiare care au loc în țară este de asemenea importantă. Autoevaluarea cetățenilor a conștientizării modului în care bugetul de stat este elaborat și utilizat este destul de scăzută. În Republica Moldova, 17% din respondenți au menționat că au o cunoaștere bună sau acceptabilă a acestui subiect. 28% dintre moldoveni au declarat că au o cunoaștere bună sau acceptabilă a faptului care este cota de venituri care trebuie plătită de individ sub formă de impozite și contribuții. Restul respondenților au considerat că au puține cunoștințe sau nu cunosc subiectele în cauză, sau că le este dificil să aprecieze nivelul propriu de cunoștințe.
Studiul a inclus, de asemenea, întrebări despre cunoștințe specifice ale respondenților cu privire la cota impozitului pe venit pentru persoanele fizice. În Republica Moldova, nivel de cunoștințe este redus – doar 27% din respondenți știu care este cota impozitului pe venit pentru persoanele fizice. Mai mult de jumătate din respondenți (55%) au fost indeciși, iar ceilalți au ales răspunsuri greșite.
2. Comportamentul civic – 53% din respondenții moldoveni și-au declarat dorința de a participa la un eventual protest pașnic împotriva construirii unei fabrici dăunătoare în apropierea caselor lor.
În ceea ce privește acțiunile de salubrizare a zonei în care locuiesc (o problemă socială „mai apropiată”), 40% dintre moldoveni s-au arătat dispuși să organizeze o astfel de campanie. 28% dintre moldoveni sunt dispuși să ofere ajutor financiar sau de altă natură pentru astfel de campanii. 67% din moldoveni ar participa personal la asemenea acțiuni.
Prima și cea mai importantă problemă socială care ar putea scoate cetățenii din Republica Moldova în stradă este protecția drepturilor omului (42%), urmată de probleme din domeniul sănătății (42%), problemele legate de mediu (38%), problemele din sectorul locuințelor (33%) și creșterea prețurilor și tarifelor, în tandem cu scăderea veniturilor (29%).
Nivelul actual de implicare civică, spre deosebire de cel declarativ, arată că, chiar dacă 38% din respondenții moldoveni au declarat lipsa participării lor în viața comunității, nivelul lor de implicare practică în viața comunității locale este totuși relativ înalt. De exemplu, 39% dintre moldoveni participă la amenajarea spațiilor publice sau a străzilor. În Republica Moldova, 44% dintre cetățeni au fost voluntari cel puțin o dată.
67% dintre moldoveni cred că participarea lor la alegeri, proteste, audieri publice, elaborarea recursurilor către autoritățile locale și semnarea petițiilor poate exercita o influență asupra acțiunilor și deciziilor autorităților. Autorii au ajuns la concluzia că în Republica Moldova există un grad relativ înalt, per ansamblu, de implicare civică, de dorință de a participa în cadrul inițiativelor și organizațiilor comunitare, de încredere a impactului activității individului asupra vieții localității/țării, și de un nivel înalt de voluntariat.
3. Atitudini și convingeri civice – În percepția moldovenilor, cele mai importante 5 valori personale ale unui bun cetățean sunt: drepturile omului (56%), respectarea legilor (40%), libertatea individuală (38%) și respectul pentru viața umană (34%).
Capacitatea de a accepta alte persoane, care sunt diferite, este o trăsătură necesară a unui cetățean într-o societate democratic, în care se promovează egalitatea în drepturi a tuturor oamenilor, indiferent de origine, religie, orientare sexuală și alte caracteristici. 79% dintre moldoveni consideră inacceptabil să aibă ca vecini persoane LGBT.O atitudinea prudentă, de asemenea, este manifestată față de ex-deținuți. 40% dintre moldoveni nu ar accepta imigranți în calitate de vecini. 32% dintre respondenți consideră inacceptabil traiul alături de reprezentanții altor rase/etnii.
4. Perspectivele educației civice – Moldovenii, de cele mai multe ori, au avut experiența încălcării drepturilor lor în domeniul sănătății (32%), justiției (21%) și în domeniul ocupării forței de muncă (12%). Totuși, 33% dintre respondenții din Republica Moldova au declarat că nu au avut de a face cu încălcări ale drepturilor lor.
Cei mai mulți dintre respondenții moldoveni (84%) cred în importanța educației civice. De cele mai multe ori, respondenții din Republica Moldova au indicat dorința de a-și îmbunătăți cunoștințele privind drepturile omului (40%), limbile străine (20%), precum și cunoștințele privitoare la afaceri și spiritul antreprenorial. Printre diversele abilități, moldovenii ar dori în primul rând să își dezvolte abilitățile de rezolvare a conflictelor, de apărare a propriilor drepturi și interese, de dezvoltare a gândirii critice și de înființare a propriei afaceri.
Studiul a fost efectuat în perioada iunie-septembrie 2016 și a cuprins două etape: sondajul sociologic reprezentativ pentru populația adultă și focus-grupurile cu publicul și cu experții.
Dimensiunea eșantionului pentru Republica Moldova a fost de 400 de persoane, iar marja de eroare nu depășește 1,6% pentru aproape 50% de indici cu un nivel de încredere de 0,95 și efect de sondaj de 2.
Metodologia a fost dezvoltată de Pact Inc. și PNUD și adaptată de companiile de cercetare pentru fiecare țară. În Republica Moldova, munca în teren a fost realizată de compania CBS-AXA. Prezentarea studiului în Republica Moldova a fost organizată de Fundația Est-Europeană, cu ajutorul financiar oferit de Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei / DANIDA.
