Potrivit datelor de pe pagina instanţelor de judecată instanţe.justice.md, până în prezent nu exista nici-un proces în care ar figura cele patru companii.
În plus portalul newsmaker.md a publicat un răspuns oficial al judecătoriei Chişinău, dat unui avocat în care se confirmă aceste informaţii.
Banca Naţională doar dezminte
În acelaşi timp Banca Naţională a Moldovei a difuzat un comunicat de presă în care „dezminte informația că nu au fost intentate acțiuni în justiție în privința companiilor cunoscute de public ca „grupul Șor”
BNM susţine că, „în baza informației obținute de la lichidatorii Băncii de Economii, BANCA SOCIALĂ și BC UNIBANK, din momentul instituirii administrării speciale și retragerii licenței celor trei bănci, au fost inițiate multiple acțiuni civile și penale”.
„Astfel, în scopul încasării datoriilor și recuperării prejudiciului cauzat celor trei bănci, administratorii speciali/lichidatorii acestora au înaintat acțiuni civile în instanțele de judecată, precum și au depus sesizări de pornire a urmăririi penale în privința unor foști administratori și debitori ai băncilor”.
BNM însă nu menţionează dacă sunt şi acţiuni contra celor patru firme. În schimb autoritatea anună că în cadrul mai multor dosare penale, băncile în proces de lichidare au fost recunoscute în calitate de parte civilă.
“În același timp, comunicăm că BNM, în virtutea și în limitele mandatului atribuit prin lege supraveghează procesul de lichidare silită a băncilor și a solicitat lichidatorilor băncilor examinarea suplimentară a acțiunilor ce pot fi întreprinse în vederea recuperării prejudiciului cauzat acestora”, se mai arată în comunicatul instituţiei.
Cineva sabotează procesul
Subiectul a generat replici dure pe facebook între expremierul Ion Sturza şi afaceristul Ilan Shor. Astfel Ion Sturza a scris că până la expirarea termenului de prescripţie în privinţa creditelor neperformante luate de grupul Shor de la Banca de Economii au rămas câteva zile şi că din cauza lipsei de acţiune din partea BNM miliardele nu vor putea fi recuperate.
„Termenul se va prescrie în următoarele zile. Şi tu-tu. Shor cu miliardele, noi cu…”, constată fostul premier.
În replică primarul de Orhei, Ilan Shor, condamnat de Judecătoria Chişinău la 7,5 ani de închisoare susţine că întrucât voluntar a decis să colaboreze cu ancheta, „este clar” că nu este “beneficiar al banilor sustrași din sistemul bancar”.
„Termenul de prescripție nu se încheie la data specificată de dvs. În plus, trebuie să se știe că aceste împrumuturi fac obiectul unei cauze penale, iar Banca de Economii a depus o reclamație civilă în termenul cuvenit, adică banca a solicitat deja compensarea daunelor”, susţine Shor.
În acelaşi timp surse din cadrul Guvernului şi Băncii Naţionale spun că dacă nu s-a ajuns la cereri în instanţe, apoi la mijloc este şi un veritabil sabotaj din parte organelor de anchetă, care la rândul lor sunt presate de politicieni.
Astfel foarte multe dosare în care sunt investigate fraudele de la cele trei bănci şi ale companiilor ce au beneficiat de credite, inclusiv cele din grupul Shor, pur şi simplu nu sunt duse până la capăt de CNA, Procuratură şi alte structuri.
Pe de altă parte anchetatorii susţin că nici lichidatorii şi nici BNM nu ar da dovadă de mare ardoare la recuperarea miliardelor.
De notat că până în septembrie 2016, unul din avocaţii lui Ilan Shor s-a ocupat şi de apărarea intereselor BEM în instanţe. Asta chiar dacă Ilan Shor a fost acuzat de procurori că ar fi obținut prin înșelăciune, în perioada 4 noiembrie – 25 noiembrie 2014, peste cinci miliarde de lei de la Banca de Economii, “pe care i-ar fi spălat prin intermediul a zeci de companii offshore, sumă confirmată și de memorandumul KROLL, prezentat la solicitarea organului de urmărire penală”.
Unde sunt banii
La începutul lunii iulie 2017, președintele Parlamentului Andrian Candu a anunțat că autoritățile ar urma să elaboreze și să aprobe o Strategie de acțiuni pentru a recupera miliardele scoase în afara țării de la cele trei bănci fraudate.
Potrivit lui Candu valoarea fraudei nu este de un miliard de dolari, ci mai mică – 600 milioane dolari.
“Din această sumă, specialiștii firmei Kroll au găsit urmele la 500 de milioane de dolari. Cred că 20-30% din suma ar putea fie recuperată”, susţinea atunci optimist Candu.
O altă acţiune urgentă ce ar urma să întreprindă autorităţile referitor la procedura de recuperare a banilor scoși din țară, este iniţierea unor acţiuni peste hotare. Aici termenul expiră deja la finele lunii noiembrie 2017 şi e vorba de recuperarea a 400-500 de milioane de dolari.
La începutul lunii iunie 2017 şi Igor Dodon a anunţat că a recomandat autorităților competente “să lanseze în regim de urgență urmăririle necesare în afara țării pentru identificarea acestor bani”.
