Cu acest prilej autoritatea monetară a oferit mai multe explicaţii şi precizări referitor la cursul de schimb sau cotaţia acestuia, mai bine zis aprecierea sau creşterea leului faţă de dolar şi euro din ultima perioadă. Or de la începutul anului leul s-a apreciat faţă de dolarul SUA cu aproape 15%, iar faţă de moneda unică europeană cu circa 5%.
De ce se apreciază leul
BNM explică că aprecierea monedei naționale survine pe fondul unui surplus de valută pe piață, în condițiile unei oferte mai mari de valută din partea populaţiei și exportatorilor, care în mare parte depășește cererea și necesităţile importatorilor.
De fapt de aproape fiecare dată BNM indică că ritmul de creștere a exporturilor îl depășește pe cel al importurilor, dar acum statistica oficială indică o creştere dublă a importurilor faţă de exporturi în perioada ianuarie-august, înregistrându-se într-un final şi un deficit comercial de circa 1,6 miliarde dolari.
Făcând referinţă la cele relatate de banca centrală aceasta indică că „ţinându-se cont de lichiditatea excesivă din sectorul bancar și nivelul înalt al rezervelor valutare, care s-ar afla în visteria Băncii Naţionale (peste 2,6 miliarde USD), politica monetară a BNM nu prevede, deocamdată, cumpărarea integrală a excesului de valută pe piața internă.
De ce intervine BNM
Deci, până la urmă aceasta intervine pe piața valutară în ciuda faptului ca obiectivul său fundamental este stabilitatea prețurilor interne conform strategiei de țintire a inflației. Totuși, banca centrală monitorizează în permanență evoluția pieței valutare interne și intervine în caz de necesitate pentru a nu permite, cităm „o volatilitate excesivă a cursului de schimb și o evoluție speculativă a acestuia”. Or, volens-nolens, autoritatea monetara puțin greșește, or cuiva aceasta-i folosește.
Dar să le luăm pe rând. De obicei, cursul de schimb la noi se stabileşte prin raportarea la dolarul american, care este principala monedă de referinţă la care se aliniază și celelalte valute. De fapt a fost, or cele enunțate mai sus cu privire la exporturi, inclusiv rezervele valutare ale BNM, care-i dau actualmente tonul monedei unice, a schimbat macazul. Respectiv, aproape 58% din rezerve sunt denominate în euro, 38% în dolari, restul de 4% pentru valutele ramase care sunt deținute de BNM sau circula prin piață.
Transferurile de la cetățenii noștri care muncesc peste hotare sunt în creştere şi sunt în proporţie de 50% în Euro, 23% în USD și 17% în alte valute. Or, moneda Euro și la remitențe deține jumătate din ponderea fluxului total de valută care este transferat în țară (figura 2 a. și b.). Este clar vizibil din figura 2 că atât proporția valutară a activelor de rezervă s-a modificat radical, cât și ponderea transferurilor valutare comparativ 2014 şi 2017.
Mai mult! Datele arată că remitențele din afara țării chiar s-au majorat, respectiv pe piață avem lichidități mari așa precum spun cei de la banca centrala, iar într-un final am fi avut, dacă e să credem raţionamentului economic, o inflație în creștere și deprecierea leului. La noi însa este exact pe invers. Bine, asta nu înseamnă ca e rău, ba chiar dimpotrivă. Însă, asemenea tendințe par a fi niște bule de săpun, care mai degrabă sau mai târziu ar putea să se spargă și care ar avea efecte și mai dureroase pentru populație.
Ar trebui să vedem și ce se-ntâmpla și-n afară, or economia de peste ocean, adică cea a SUA este în creștere continuă în ultima perioadă, respectiv aceasta chiar mult influențează piețele.
Dolarul s-a depreciat puternic față de euro de la începutul anului și până de moment. Respectiv, întărirea leului față de dolar poate fi pusă și pe seama boom-lui economic din SUA, dar și pe o utilizare mai redusă a acestuia în operațiunile de import-export.
Actualmente paritatea euro-dolar este de 1.18 dolari pentru un euro, iar cursul de schimb de pe piața valutară locală reflectă într-o oarecare măsură evoluţiile de pe pieţele externe.
Astfel că Moldova având o economie deschisă şi vulnerabilă, în acelaşi timp, la ceea ce se întâmplă pe extern, nu ar trebui să ne mire că consecinţele aşa zisului război al valutelor se fac vizibile şi pe intern, este credem o situaţie absolut firească.
Cine pierde şi cine câştigă de pe seama unui leu mai tare
Leul tare ar dezavantaja exporturile, ori până nu demult cursul leu-euro chiar a avantajat exportatorii şi i-ar mai avantaja încă la conjunctura curentă. Or, dacă am face referinţă la statistici, atunci anume exporturile au fost cele care au dat tonul creşterii economice din 2016. Situaţie care puţin probabil se va repeta şi în 2017, inclusiv şi pe fundalul unui curs de schimb neatractiv pentru exportatorii noştri.
Un leu mai tare, însă, avantajează importatorii, or în mod firesc aceştia cu mai puţini lei vor achiziţiona mai mulţi dolari şi euro pentru a face importuri mai masive, dar şi pentru a satisface poftele consumatorilor de ce nu, cu produse eventual mai ieftine de import. Respectiv, dacă să urmăm spirala economică, creşterea consumului ar da tonul şi creşterii economice prin majorarea accizelor şi taxelor care sunt adunate la buget.
Mai mult, aprecierea leului faţă de dolar sau euro, adică un leu mai tare, este un factor care poate, de bine de rău, mai reduce din creşterea preţurilor şi deopotrivă a inflaţiei, care şi aşa are tendinţe de creştere la noi. Deci, această apreciere nu este tocmai un lucru rău. Întărirea leului este convenabilă şi pentru cei care au de rambursat credite denominate în moneda euro sau dolari.
Aceiași populație care primește valuta de la rudele ce muncesc în afară, or aceasta ar încasa mai puțini lei la schimb într-o atare situație. Poate nu simțitor, dar probabil o simt cel mai mult acele gospodării sau familii care primesc bani din afară cum menționasem şi nu e vorba de sume mari. Or, dacă acum 7-8 luni la 100 de euro aveai peste 2200 lei, astăzi încasezi puțin peste 2000, atunci diferenţa de 200 de lei sau mai mult contează oricum, ditamai pentru gospodăriile cu venituri mici sau nişte bătrânei.
Dezavantajează aprecierea și pe cei care primesc salariile denominate în dolari sau euro, însă din ăştia nu sunt atât de mulţi la noi, mai ales că salariile pe care le ridică sunt pe potrivă şi nu cred că-i afectează. Dezavantajează pe cei care încearcă să speculeze pe piaţă. Or, aceste vremuri chiar sunt mai mult decât incerte.
Aprecierea este şi un bine pentru stat, dar şi pentru populaţie. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este faptul că mai mult de 20% din importurile moldoveneşti sunt pe seama resurselor naturale, inclusiv a hidrocarburilor, gazelor naturale, carburanţi care de regulă sunt achitaţi în dolari americani. Mai mult decât atât, în jur de 50% din acestea sunt pe seama gazelor naturale, care sunt achiziţionate relativ ieftin din Rusia. Sperăm doar să evităm nişte deprecieri bruşte în viitor, fiindcă o asemenea situaţie nu avantajează pe nimeni, până la urmă.
Ce va fi cu cursul
Noul regulament privind condițiile și modul de efectuare a operațiunilor valutare ar oferi mai multă claritate şi, eventual, vizibilitate în realizarea unor eventuale pronosticuri pe cursul de schimb. Totuși, este destul de complicat să faci prognoze pe cursul de schimb, inclusiv în pofida deținerii de date şi statistice relevante. Este dacă vreţi indicatorul cel mai în dezacord cu realitatea, mai ales în această conjunctură de piaţă. Este, mai mult sau mai puţin, o situaţie care nu prea ţine de politica internă, ci de conjunctura externă, respectiv Banca Naţională are acele rezerve care o pot ajuta în situaţii de apreciere sau depreciere bruscă. Respectiv, cursul de schimb de la noi este influenţat deocamdată de 3 factori: destinaţia exporturilor, importul carburanţilor, respectiv aceasta două sunt „împletite” şi de factorul politic.
Or, în legea bugetului pentru anul 2017 se indica un curs de schimb mediu anual de 20,4 MDL/USD şi de 20,9 MDL/USD pe sfârșit de an. Rectificările la buget care au fost operate recent menţionează un curs de 17,85 MDL/USD, însă după toate evoluțiile aparent nici acesta nu va fi static, adică mai mult în scădere. Cel puţin pe termen scurt aprecierea va mai persista, într-un fel sau altul.
Va exista totuşi un moment în care aprecierea leului se va opri. Totodată nu este exclus ca la un moment dat această apreciere a monedei naţionale îşi va arata şi reversul medaliei. În plus, sunt oameni de afaceri care văd un curs de schimb de 23-24 lei pentru un euro si 20-21 lei pentru un dolar. Există, pe de altă parte, estimări ale unor centre de analiză care vorbesc despre un curs de 19.5-20 lei pentru un euro şi de 17,5-18 lei pentru dolar. Astfel este destul de dificil de făcut prognoze relevante, important este ca eventuala depreciere a leului să nu fie bruscă în acest an.
