Standard

„Suntem aproape de a găsi calea unică a Moldovei”. Interviu cu Stela Jemna, despre atragerea investițiilor și viitorul țării


photo_2023-08-27_20-04-20.jpg

Interviu cu directoarea executivă Startup Moldova Natalia Bejan: „Avem talentul necesar pentru a dezvolta companii de top”

347630726_655841176575493_5979025652705105430_n.jpg

/VIDEO/ Profesiile viitorului, cu purtătorul de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă. „Comunicarea nu se face în vederea lustruirii imaginii cuiva”

219907022_915377302653313_1137955881494767207_n

Profesiile viitorului// Inteligența artificială și empatia ca formă de dragoste față de oameni. Diana Berari, despre meseria de psiholog

captura-ecran-209

/VIDEO/ Profesiile viitorului. Despre orientare în carieră și ce să înveți ca să devii concurențial

dinu

/VIDEO/ Profesiile viitorului. Despre marketing cu Liliana Enachi

liliana-enache

/VIDEO/ Profesiile viitorului. Tatiana Pitușcan, despre meseria de profesor: Este un job în continuă schimbare, o aventură

screenshot_887

TOP ȘTIRI

<p><strong>Moldova renunță la regula sovietică din 1990 privind calcularea timpului și va introduce reguli clare, aliniate la cele europene. Guvernul ar urma să aprobe la următoarea ședință o hotărâre prin care stabilește oficial fusul orar al țării și fixează definitiv când se schimbă ora. Pentru cetățeni nu se modifică nimic: ora se va schimba în continuare de două ori pe an, însă mecanismul va fi prevăzut direct în lege.</strong></p><p>Potrivit proiectului, țara rămâne în fusul UTC+2, același utilizat și în prezent. Documentul stabilește expres și datele exacte ale schimbării sezoniere.</p><p>Astfel, în ultima duminică din martie, la ora 03:00, ceasurile vor fi date înainte la 04:00. Revenirea la timpul standard va avea loc în ultima duminică din octombrie, la ora 04:00, când ceasurile vor fi date înapoi la 03:00.</p><p>Diferența este că această regulă va fi fixată o dată pentru totdeauna. Nu va mai fi nevoie ca Guvernul să adopte în fiecare an o decizie separată pentru schimbarea orei.</p><p>Autoritățile spun că măsura este necesară în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană și al alinierii legislației naționale la regulile aplicate în statele membre. Sincronizarea este importantă pentru transport, comerț, turism și comunicații, astfel încât să nu apară diferențe față de țările din regiune.</p><p>Republica Moldova este în același fus orar cu România și Ucraina, dar și cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Bulgaria, Grecia și Cipru, unde schimbarea sezonieră este aplicată după același model.</p><div class="raw-html-embed"><div data-embed-type="pdf" data-reactroot=""><iframe class="d-flex justify-content-center embed-type-pdf" allowfullscreen="" src="https://tv8.md/pdf-viewer?url=https://tv8.md/resources/2026/02/21/309443ac-b9a1-4dad-b446-54b4a0140699_NU-1036-MDED-2025.pdf"></iframe></div></div>

Vom schimba sau nu ora în Moldova? Ce prevede un proiect de Guvern, care anulează regula sovietică

social

Maria-Emilia Hîncu

ceas

<p><strong>După confruntările violente de la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Dereneu, Ministerul Culturii invită ambele mitropolii recunoscute oficial în Republica Moldova la o rundă de consultări. Anunțul a fost făcut de către secretarul de stat la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Scopul este identificarea unor soluții legislative care să prevină repetarea conflictelor dintre enoriași și reprezentanții cultelor, pe fundalul tensiunilor tot mai frecvente privind dreptul de folosință asupra lăcașurilor de cult.</strong></p><p>Secretarul de stat al Ministerului Culturii, Corneliu Cirimpei, a declarat că instituția este deschisă dialogului cu toate entitățile religioase, fără a favoriza vreo mitropolie. Oficialul a menționat că doar printr-un proces transparent de consultare se pot formula propuneri legislative echilibrate, care să protejeze drepturile tuturor credincioșilor.</p><p><i>„Guvernul Republicii Moldova trebuie să reprezinte cetățenii Republicii Moldova. Printre cetățeni avem și enoriași. De aceea, noi, împreună cu entitățile bisericești, trebuie să ne așezăm la o masă comună și să ajungem la o concluzie. Orice lege, înainte de a fi votată în Parlament, este obligatoriu să treacă prin acest proces de consultare”</i>, a precizat Corneliu Cirimpei.</p><p>Acesta a subliniat că Ministerul Culturii, reprezentând Guvernul, va invita oficial ambele mitropolii la consultări, pentru a discuta eventuale modificări legislative care să elimine sursele de tensiune din comunități.</p><p><i>„În acest moment eu declar oficial că Ministerul Culturii, noi suntem deschiși pentru ambele mitropolii și altele. Invit în acest moment, dacă nu au fost invitate până acum. Suntem deschiși pentru ambele mitropolii. Nu oferim preferință niciuneia, fiindcă sunt clădiri care aparțin uneia, dar și altele care țin de cealaltă mitropolie. Haideți să ne așezăm împreună și să luăm decizii de modificare a legislației astfel încât să evităm conflictele, care din păcate sunt alimentate și de politicieni”</i>, a declarat Cirimpei.</p><p>La rândul său, activistul civic și absolvent al Seminarului Teologic, Rodion Gavriloi, consideră că Ministerul Culturii trebuie să creeze un mecanism funcțional și flexibil, care să permită comunităților locale să decidă asupra apartenenței confesionale, dar în condiții legale și echitabile.</p><p><i>„Ministerul Culturii trebuie să inițieze aceste proceduri de creare a unui mecanism care va funcționa în continuu, adică nu ceva exclusiv, dar să creeze un mecanism prin care comunitatea locală să poată la fel chiar să și migreze de la un cult la altul. Exact cum avem noi la Albota de Sus, biserica protestantă utilizată de către ortodocși. Și cât de curând să înceapă discuțiile, dezbaterile și consultările publice foarte largi, cu toate părțile implicate și cu specialiști din diferite domenii”</i>, a spus Gavriloi.</p><p>Și părintele Iulian Rață, protopop de Orhei, susține ideea unei reglementări clare prin lege, care să stabilească modul în care o comunitate bisericească poate trece de la o mitropolie la alta.</p><p><i>„Prima, o modificare a legislației cultelor. Din punctul meu de vedere, e o problemă acolo, inclusiv migrația asta care se face. Doi, să stabilească un mecanism foarte clar cum poate trece de la o mitropolie la altă, dacă până la urmă statul, cum spuneam, le recunoaște pe ambele. Și ideal, este urma unui referendum în care marea majoritate a comunității să fie pentru această migrație și nu doar în baza la 10 buletine de identitate. Și trei, pentru mine nu este o problemă dacă legea dată prin care s-au trecut aceste lăcașe mitropolitice nu va fi anulată, atâta timp cât preotul și-a făcut bine misiunea, a avut grijă de lăcaș, a fost reparat conform tuturor cerințelor. Ministerul hotărăște câți ani înainte, dar atâta timp când noi o să ne facem onest și bine misiune și o să avem grijă de aceste monumente de arhitectură, statul nu o să aibă nicio problemă cu noi.</i>, a afirmat părintele Rață.</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/kyw6TSO56PU"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/kyw6TSO56PU" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure><p>Timp de câteva săptămâni, biserica „Adormirii Maicii Domnului” din satul Dereneu, raionul Călărași, s-a aflat în centrul unui scandal public. Conflictul, care mocnește de mai mulți ani, a reizbucnit după ce Mitropolia Basarabiei a cerut punerea în aplicarea unei deciziei a Curții Supreme de Justiție din 2025, prin care s-a stabilit că lăcașul să fie transmis spre folosință Mitropoliei Basarabiei și preotului Florinel Marin, care în 2017 a trecut de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei. Ca răspuns la acest gest, Mitropolia Moldovei l-a caterisit și a adus un alt preot în locul lui, pe Alexandru Popa. Acesta a ocupat biserica și a continuat să slujească în lăcaș, iar vechiul preot a trecut într-o clădire adiacentă.</p><p>Peste 8 ani de la acest incident, Mitropolia Basarabiei și părintele Florinel Marin au cerut acces la biserică. S-a lăsat cu scandal și îmbrânceli la ușa bisericii. Conflictul a fost amplificat de politicieni pro-ruși și a determinat o scindare a comunității. Deocamdată o soluție nu a fost găsită. Cazul din Dereneu nu este însă unul izolat. Curtea Supremă de Justiție urmează să decidă în curând asupra a încă peste 600 de biserici și 20 de mănăstiri folosite în prezent de Mitropolia Moldovei, care ar putea fi trecute în folosință altor culte religioase.</p>

/VIDEO/

/VIDEO/ Ministerul Culturii cheamă mitropoliile la consultări, după scandalul de la Dereneu: „Nu oferim preferință niciuneia”

cutia neagra plus dereneu

<p><strong>S-a îndrăgostit de un moldovean, a devenit mamă și s-a mutat în Moldova. Este povestea lui Claire, care a părăsit soarele și căldura insulelor Filipine, dar a descoperit iarna și zăpada din țara noastră, care i-au cucerit sufletul.</strong></p><p>Venită din Filipine, acum un an a început la noi o viață nouă, o țară despre care spune ea, nu a auzit înainte.</p><p><i>„Când mi-a spus că vom merge în Moldova, am fost șocată, pentru că eu credeam că el este rus. Unde ne-am întâlnit și de unde sunt eu, el vorbea în rusă. El era de genul: „Iubito, mergem în Moldova”. Dintr-o dată am auzit o limbă diferită, româna, așa că am fost foarte surprinsă. Nu eram deloc pregătită”</i>, povestește Claire.</p><p>Unicul loc unde a văzut zăpada era la televizor, dar acum se simte împlinită și fericită: <i>„Fiind din Filipine și crescând pe o insulă, mi-am dorit mereu să înțeleg zăpada, cum se simte. Iar acum, după ce am experimentat-o, pot spune doar Wow”.</i></p><p>Deși spune că nu suntem foarte zâmbitori, Moldova îi amintește de locul său natal prin dragostea pentru familie, respectul față de tradiții și bogăția culturii.</p><p><i>„Vă vedeți de viața voastră, sunteți fericiți cu prietenii voștri, dar sunteți mai rezervați cu străinii. În Filipine mereu spunem „Bună”, zâmbind necunoscuților, așa că este ceva cu care încă mă obișnuiesc. Oamenii mă întreabă dacă sunt fericită că nu sunt în America, pentru că am mulți prieteni acol”.&nbsp;</i></p><p>Claire crede că străinii ar trebui să învețe limba, ca să poată înțelege cultura, pentru că <i>„limba este egal cu cultura.”</i></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/21/4cd920da-61cf-4eff-9d97-5875c2ef7e80_AQNYUlC3zIWcPCZkdk1RBnLEaP3vKNwjZr2J4hHQJPKjcly3bnzhbCOwYNLSR-vLEId0JGw0NrLMKLSS6djiGz1Bgc4essEhYhsN66ew5Q.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ A lăsat soarele din Filipine și a descoperit zăpada din Moldova: Claire s-a îndrăgostit și a început o viață nouă

Captură de ecran 2026-02-21 210028.webp

politic

economic

timp liber

<p><strong>În ultima lună a nins din abundență în Republica Moldova. Zăpada și gheața au topit bruma de asfalt de pe drumurile din țară și Capitală și au scos la lumină craterele incompetenței, iar uneori și ale corupției autorităților. Bună prieteni, haideți să vorbim </strong><a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank"><strong>Verde-n ochi</strong></a><strong> despre drumurile disperării noastre.</strong></p><p>Cele mai multe critici, reproșuri și înjurături le-a cules de la șoferi primarul Capitalei, Ion Ceban. Mai multe străzi ale Chișinăului arată ca după Apocalipsă. Cratere adânci sau dimpotrivă grămezi de asfalt ridicat pe carosabil. Așa străzi Chișinăul nu a mai văzut niciodată de la Independență. Ninsoarea din ultimele săptămâni a dezgolit nu doar asfaltul de pe drumuri, dar și pe primarul Ion Ceban, expunând public cea mai mare restanță a sa - drumurile.</p><p>Ceban are dreptate. Străzile care arată astăzi cel mai jalnic au fost reparate cu mai bine de zece ani în urmă, până la el. În cei 6 ani de mandat, primarul și primăria pe care o conduce nu s-au atins de aceste străzi pe care le menționează chiar el ca fiind în stare dezastruoasă. E vorba despre drumuri importante care leagă orașul de Aeroport și suburbii - șoseaua Muncești, strada Doina și altele. Pe aceste străzi au fost făcute doar plombări sporadice.&nbsp;</p><p>Primarul promite că unele dintre acestea vor fi reparate în acest an. Dar minte. În șase ani de mandat ai lui Ceban, primăria a reparat capital doar cinci străzi din Chișinău și toate în primii doi ani de la preluarea fotoliului de primar.</p><p>Am studiat cu atenție bugetele municipiului Chișinău din mandatul lui Ion Ceban. Începând cu anul 2022, Primăria Chișinău indică an de an în bugetul aprobat reparația capitală a câtorva străzi. Aceleași de 4 ani - străzile Mesager, Vasile Lupu, Industrială, Bănulescu-Bodoni, Pușkin, șoseaua Hîncești. &nbsp;</p><p>Le găsim și în cheltuielile pentru 2022, 2023, și în 2024, și în 2025, dar și în bugetul din 2026. An de an se alocă milioane de lei pentru aceleași drumuri. Unele dintre ele deja impracticabile.&nbsp;</p><p>Totuși nu asta e ceea ce șochează cel mai mult. Culmea e că pentru reparația capitală a străzilor din Chișinău, Primăria condusă de Ceban a alocat în 5 ani peste 400 de milioane de lei. Iar pentru trotuare - de trei ori mai mult, peste 1 miliard de lei! Dacă vă întrebați unde sunt banii dvs. din taxe pentru drum? Căutați-i în trotuarele din Chișinău. Dar și în semafoare.</p><p>Nu o să vă vină să credeți, dar în acest an, când Ion Ceban promite să repare mai multe dintre străzile-rușinii din oraș, a prevăzut unul dintre cele mai mici bugete municipale pentru reparații capitale ale drumurilor - doar 27 de milioane de lei pentru 6 străzi mari. Nici drumul spre Aeroport, nici șoseaua Muncești, nici strada Doina nu se regăsesc printre ele.&nbsp;</p><p>Bugetul alocat pentru drumuri reparate capital în 2026 este de 5 ori mai mic decât cel prevăzut pentru trotuare. Ion Ceban a decis că în 2026, avem nevoie de trotuare de încă 140 de milioane de lei. Culmea, Primăria a decis că va cheltui aproape tot atâta cât pentru reparații capitale a drumurilor pentru semafoare!!! Vom fi cea mai semaforizată capitală a lumii!</p><p>În Chișinău locuiesc sau lucrează aproape jumătate din cetățenii Republicii Moldova. Este locul în care este concentrată cea mai mare parte a economiei țării. Dacă drumurile sunt un indicator al prosperității economice, eficienței administrative, dar și a grijii față de cetățeni, atunci cei de la primărie au demonstrat că îi doare în cot de noi. Banii pe care i-au avut i-au consumat pe trotuare, concerte și PR. Evident, starea drumurilor nu e cu mult mai bună nici in afara Capitalei. Guvernările care vin și pleacă de multe ori construiesc sau repară drumuri care să țină exact cât mandatul lor. De parcă planifică să fugă cu toții din țară după ce pleacă de la putere.&nbsp;</p><p>Vă spun <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank"><strong>Verde-n ochi:</strong></a><strong> </strong>e timpul să impunem politicienilor responsabilitate și respect pentru noi! Mai puțin PR, mai multe drumuri bune!</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/21/75b638a2-48db-43aa-88a7-b83dae8b9dfb_verdenochi54.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Ninsoarea l-a dezgolit pe Ion Ceban. Unde sunt banii pentru drumuri în Chișinău?

Mariana Rață

<p><strong>În ultima lună a nins din abundență în Republica Moldova. Zăpada și gheața au topit bruma de asfalt de pe drumurile din țară și Capitală și au scos la lumină craterele incompetenței, iar uneori și ale corupției autorităților. Bună prieteni, haideți să vorbim </strong><a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank"><strong>Verde-n ochi</strong></a><strong> despre drumurile disperării noastre.</strong></p><p>Cele mai multe critici, reproșuri și înjurături le-a cules de la șoferi primarul Capitalei, Ion Ceban. Mai multe străzi ale Chișinăului arată ca după Apocalipsă. Cratere adânci sau dimpotrivă grămezi de asfalt ridicat pe carosabil. Așa străzi Chișinăul nu a mai văzut niciodată de la Independență. Ninsoarea din ultimele săptămâni a dezgolit nu doar asfaltul de pe drumuri, dar și pe primarul Ion Ceban, expunând public cea mai mare restanță a sa - drumurile.</p><p>Ceban are dreptate. Străzile care arată astăzi cel mai jalnic au fost reparate cu mai bine de zece ani în urmă, până la el. În cei 6 ani de mandat, primarul și primăria pe care o conduce nu s-au atins de aceste străzi pe care le menționează chiar el ca fiind în stare dezastruoasă. E vorba despre drumuri importante care leagă orașul de Aeroport și suburbii - șoseaua Muncești, strada Doina și altele. Pe aceste străzi au fost făcute doar plombări sporadice.&nbsp;</p><p>Primarul promite că unele dintre acestea vor fi reparate în acest an. Dar minte. În șase ani de mandat ai lui Ceban, primăria a reparat capital doar cinci străzi din Chișinău și toate în primii doi ani de la preluarea fotoliului de primar.</p><p>Am studiat cu atenție bugetele municipiul Chișinău din mandatul lui Ion Ceban. Începând cu anul 2022, Primăria Chișinău indică an de an în bugetul aprobat reparația capitală a câtorva străzi. Aceleași de 4 ani - străzile Mesager, Vasile Lupu, Industrială, Bănulescu-Bodoni, Pușkin, șoseaua Hâncești. &nbsp;</p><p>Le găsim și în cheltuielile pentru 2022, 2023, și în 2024, și in 2025, dar și în bugetul din 2026. An de an se alocă milioane de lei pentru aceleași drumuri. Unele dintre ele deja impracticabile.&nbsp;</p><p>Totuși nu asta e ceea ce șochează cel mai mult. Culmea e că pentru reparația capitală a străzilor din Chișinău, Primăria condusă de Ceban a alocat în 5 ani peste 400 de milioane de lei. Iar pentru trotuare - de trei ori mai mult, peste 1 miliard de lei! Dacă vă întrebați unde sunt banii dvs din taxe pentru drum? Căutați-i în trotuarele din Chișinău. Dar și în semafoare.</p><p>Nu o să vă vină să credeți, dar în acest an, când Ion Ceban promite să repare mai multe dintre străzile-rușinii din oraș, a prevăzut unul dintre cele mai mici bugete municipale pentru reparații capitale ale drumurilor - doar 27 de milioane de lei pentru 6 străzi mari. Nici drumul spre Aeroport, nici șoseaua Muncești, nici strada Doina nu se regăsesc printre ele.&nbsp;</p><p>Bugetul alocat pentru drumuri reparate capital în 2026 este de 5 ori mai mic decât cel prevăzut pentru trotuare. Ion Ceban a decis că în 2026, avem nevoie de trotuare de încă 140 de milioane de lei. Culmea, Primăria a decis că va cheltui aproape tot atâta cât pentru reparații capitale a drumurilor pentru semafoare!!! Vom fi cea mai semaforizată capitală a lumii!</p><p>În Chișinău locuiesc sau lucrează aproape jumătate din cetățenii Republicii Moldova. Este locul în care este concentrată cea mai mare parte a economiei țării. Dacă drumurile sunt un indicator al prosperității economice, eficienței administrative, dar și a grijii față de cetățeni, atunci cei de la primărie au demonstrat că ii doare în cot de noi. Banii pe care i-au avut i-au consumat pe trotuare, concerte și PR. &nbsp; Evident starea drumurilor nu e cu mult mai bună nici in afara Capitalei. Guvernările care vin și pleacă de multe ori construiesc sau repară drumuri care să țină exact cât mandatul lor. De parcă planifică să fugă cu toții din țară după ce pleacă de la putere.&nbsp;</p><p>Vă spun <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank"><strong>Verde-n ochi:</strong></a><strong> </strong>e timpul să impunem politicienilor responsabilitate și respect pentru noi! Mai puțin PR, mai multe drumuri bune!</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/21/75b638a2-48db-43aa-88a7-b83dae8b9dfb_verdenochi54.mp4" controls=""></video></div></div>

ceban.webp

<p><strong>Dacă în cabinete găsim</strong><a href="tv8.md/2026/21/02/video-capcana-terapiilor-miraculoase-marturii-despre-cum-iluziile-in-locul-medicamentelor-pot-pune-viata-in-pericol/297452" target="_blank"><strong> psihologi care combină terapia cu astrologia</strong></a><strong>, în online oferta e și mai agresivă. Tot mai mulți ne cheamă în retreaturi energetice, cu rescrierea subconștientului și transformări garantate. Iar dacă în cabinete pseudo-terapia costă 500 de euro, promisiunile de pe rețelele sociale se ridică și la 10 mii de euro. Specialiștii avertizează: aceste experiențe pot destabiliza grav o persoană vulnerabilă și pot fi ilegale, </strong><a href="https://www.facebook.com/share/r/1CBeRBMTLK/"><strong>transmite 1TV.</strong></a></p><p>Promisiunile din spațiul online sunt spectaculoase: de la vindecarea traumelor în câteva ședințe, resetare emoțională, metode revoluționare, până la călătorii de transformare.</p><p><i>„Te dă în călduri, în cald în frig, ne învâtim ca curcile celea chioare, care nu ne găsim pe noi, când noi suntem furioși. De ce se spune în primul rând ca să scoți furia trebuie să te duci să urli măcar ... sau să strigi blin măcar cuiva ceva ca să eliberezi. Dacă nu, tu înțelegi că tu o coci în timp, ficatul tău ți-l distrugi...”</i></p><p>Aceasta este una dintre acele așa-zise ședințe de vindecare. Iar pe lângă pseudo-terapie, mediul virtual abundă și oferte de retreaturi „spirituale” sau „energetice”, unele incluzând practici cu substanțe halucinogene folosite în ritualuri din America de Sud. În Republica Moldova, aceste substanțe sunt ilegale, iar utilizarea lor în afara cadrului medical autorizat este interzisă.</p><p><i>„În 10 zile, trecem prin 7 ceremonii sacre, unde îți vei vindeca corpul și toate blocajele și suferințele tale, noi accesăm subconștientul profund și rescriem programele interioare și ne întoarcem la esența noastră”.</i></p><p>Specialiștii acreditați avertizează însă că aceste retreaturi sunt extrem de periculoase și pot afecta serios sănătatea mintală.</p><p><i>,,Și chiar am avut și în cabinet așa cazuri, în momentul în care a venit cineva de la un retreat, s a agravat starea psihoemoțională și mintală. De aia aceste experiențe, nu le recomand, aceste experiențe sunt foarte periculoase și nestudiate încă suficient și un om care este mai vulnerabil îi poate modifica și schimba foarte multe chestii în sănătatea mintală”, </i>a menționat psihologul-psihoterapeutul, Cezara Dilevschi.</p><p>Fenomenul este alimentat de marketingul foarte agresiv: toate aceste oferte au, de regulă, locuri limitate, taxe foarte mari, limbaj inspirațional și promisiuni de transformare profundă în timp record. Psihologii spun că astfel de mesaje sunt construite exact pe vulnerabilitatea oamenilor aflați în criză - persoane cu anxietate, depresie, boli grave sau traume netratate.</p><p><i>„Timpul este prea scump pentru tine? Vrei intensiv și foarte profund? Dispui de 10 000 euro și vrei să-ți transformi viața?Doar 6 persoane vor fi acceptate în acest grup și începem Călătoria personalizată."- se arată în una dintre publicațiile care invită la mentorat. Iar astfel de anunțuri au invadat spațiul online”.</i></p><p>În România, domeniul psihologiei a ajuns recent în centrul unei controverse majore, după ce presa a relatat cazul unei persoane foarte cunoscute, care ar fi practicat ani la rând psihoterapia fără un atestat valid. Cazul a declanșat o dezbatere națională despre verificarea competențelor și despre cât de ușor poate fi indus în eroare publicul. Specialiștii recomandă pacienților verificarea studiilor, certificărilor și apartenenței la organizații profesionale înainte de începerea terapiei.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/17/64f7eb3c-0b49-4474-ba92-3279b045cf27_PSIHOLOGISARLATANI.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Cine te „vindecă” pe internet? Promisiunile strălucitoare ale unor „psihologi” ascund pericole tăcute

Redacția TV8

Emilia - 2026-02-22T140453.147.webp

Emilia - 2026-02-22T140453.147.jpg

<p><strong>Primăria capitalei a lansat campania „BUGET ESTE”, asta deși din 2025 operează cu un buget provizoriu. Ce se întâmplă, de fapt, în Consiliul Municipal Chișinău? De ce continuă blocajul și care sunt mizele politice? Cum este afectată dezvoltarea Chișinăului?&nbsp;</strong></p><p><strong>Aflăm care sunt soluțiile și când va fi votat bugetul, diseară de la 20:00, doar la „Întreabă Ghețu”.&nbsp;</strong></p><p><strong>Totodată, vedem cum se descurcă locuitorii din Orhei cu provocările iernii.</strong></p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=iWk8fPzoCmQ"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/iWk8fPzoCmQ" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Blocaj în votarea bugetului, mize politice, cod galben în facturi și speranțe - despre toate la „Întreabă Ghețu”

<p><strong>Primăria capitalei a lansat campania „BUGET ESTE”, asta deși din 2025 operează cu un buget provizoriu. Ce se întâmplă, de fapt, în Consiliul Municipal Chișinău? De ce continuă blocajul și care sunt mizele politice? Cum este afectată dezvoltarea Chișinăului? Aflăm care sunt soluțiile și când va fi votat bugetul, diseară de la 20:00, doar la „Întreabă Ghețu”. Totodată, vedem cum se descurcă locuitorii din Orhei cu provocările iernii.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/19/1eeb84f8-4424-4afe-b632-800222f029b8_PROMOSMM200226INTREABAGHETU.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/

/PROMO/ Blocaj în votarea bugetului, mize politice, cod galben în facturi și speranțe - despre toate, de la 20:00, la „Întreabă Ghețu”

Intreaba Ghetu (8).webp

<p><strong>Un locuitor de 45 de ani din Râbnița a avut parte de o surpriză neobișnuită. S-a trezit cu geamul din spate al autoturismului spart, iar sub ștergător, un bilet cu scuze și promisiunea de a acoperi integral paguba.</strong></p><p>Chiar și așa, bărbatul s-a adresat cu o plângere la Inspectoratul de Poliție teritorial. Potrivit<a href="https://t.me/mvdpmr/49643" target="_blank"> presei din regiune,</a> s-a stabilit că trei tineri se plimbau prin oraș și, glumind între ei, se împingeau. În apropierea mașinii parcate, doi dintre ei l-au împins pe al treilea, care a căzut și a spart din greșeală geamul din spate al automobilului.</p><p>Tânărul de 19 ani a declarat că nu are nicio pretenție față de prieteni și că își asumă în totalitate responsabilitatea pentru incident. În biletul lăsat pe mașină, acesta și-a cerut scuze și s-a arătat dispus să achite costul reparației.</p><p>Pe marginea cazului, polițiștii au întocmit materialele necesare, iar dacă prejudiciul va fi compensat integral, verificarea ar putea fi încheiată fără consecințe penale.</p>

Geam spart la mașină și bilet cu scuze: Dimineață cu ghinion pentru un șofer din Moldova

Emilia - 2026-02-22T141208.040.webp

<p><strong>Reconstrucția traseului Chișinău-Leușeni va începe în această primăvară, imediat ce condițiile meteo vor permite intervențiile capitale. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu, invitat la emisiunea „</strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE" target="_blank"><strong>Cutia Neagră</strong></a><strong>” de la TV8, care a precizat că în perioada următoare vor fi realizate lucrări provizorii de plombare a gropilor.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/43a1822e-86b0-4814-9566-5be97bbcbc79_secvcutia.mp4" controls=""></video></div></div><p><i>„E soluție temporară, dar imediat cum vremea ne permite și temperaturile se ridică la aproximativ 15 grade, se începe reconstrucția traseului, că sigur că trebuie să ne reconstruim drumul principal spre România, spre vama Leușeni”</i>, a precizat Alexandru Munteanu.&nbsp;</p><p>Munteanu a menționat că a discutat deja cu reprezentanții Ministerului Infrastructurii si Dezvoltării Regionale despre includerea acestui sector în pachetul de drumuri care urmează să fie reabilitate în 2026.</p><p>În contextul criticilor legate de starea infrastructurii rutiere, prim-ministrul a afirmat că Guvernul a majorat cheltuielile din fondul rutier.</p><p><i>„Îngrozitor arată drumurile care s-au făcut de ceva timp. Săptămâna trecută ne-am întors din Kiev, prima oară cred că am constatat că drumurile de aici, de la noi, sunt mai bune. Nu sunt bombardate drumurile la frontiera cu Republica Moldova. La noi sunt și mai bine iluminate și drumul într-adevăr, porțiunea Otaci, Soroca, Bălți, Chișinău, într-o stare perfectă, într-o stare europeană”</i>, a subliniat prim-ministrul.&nbsp;</p><p>Cât despre drumurile din Chișinău, Alexandru Munteanu a menționat că sunt în responsabilitatea primăriei.&nbsp;</p><p>Menționăm că după zăpezile din ultimele săptămâni, dar și ciclurile repetate de îngheț - dezgheț, foarte multe drumuri din capitală, dar și din țară sunt <a href="https://tv8.md/2026/02/17/video-jale-mare-drumuri-pline-de-gropi-in-moldova-haos-masini-avariate-scuze-oficiale-si-explicatii-tarzii/297516" target="_blank"><strong>într-o stare deplorabilă. </strong></a>Pe alocuri, carosabilul arată ca după bombardament, iar șoferii sunt nevoiți să facă adevărate slalomuri pentru a-și proteja mașinile.&nbsp;</p><p><a href="https://tv8.md/2026/02/19/video-gropi-tot-mai-multe-fonduri-limitate-unde-se-duc-de-fapt-banii-soferilor/297585" target="_blank"><strong>Ministerul Finanțelor recunoaște </strong></a>că sumele alocate pentru reparația și întreținerea drumurilor din țară trebuie majorate, însă spune că, înainte de toate, trebuie garantată calitatea lucrărilor, astfel încât aceeași groapă să nu fie acoperită în fiecare an.&nbsp;</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/yHYCQHQH3GE" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ „Îngrozitor arată drumurile care s-au făcut de ceva timp”: Premierul anunță reparații la traseul Chișinău-Leușeni

munteanu leuseni

<p><strong>Un accident rutier s-a produs în seara zilei de 21 februarie, pe o șosea din stânga Nistrului, în apropierea unei stații de alimentare cu gaz. Două mașini s-au ciocnit frontal. În urma impactului puternic, un Audi a ajuns în șanț, iar BMW-ul a rămas pe carosabil. Șoferul BMW-ului s-ar fi aflat în stare de ebrietate.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/21/1ea850b6-c2d9-4bb7-b400-0f8ad0b3d7fb_huh.mp4" controls=""></video></div></div><p>Potrivit <a href="https://t.me/mvdpmr/49770?single" target="_blank">presei din regiune</a>, șoferul BMW-ului a rămas blocat în interiorul mașinii, fiind nevoie de intervenția echipajelor de salvatori. Aceștia au deconectat mai întâi bateria vehiculului pentru a evita riscul unui incendiu, apoi, cu ajutorul echipamentelor hidraulice, au tăiat ușa și au reușit să o deschidă.</p><p>Echipajul medical sosit la fața locului l-a examinat pe bărbat, iar salvatorii l-au scos cu grijă din mașină, l-au așezat pe targa rigidă și l-au transportat în ambulanță.</p><p>În mașina BMW se afla și un pasager, care a reușit să iasă singur după impact. Șoferul Audi-ului nu a avut nevoie de ajutorul salvatorilor, dar a fost totuși evaluat de medici.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/21/7fd5f3b4-d339-4b1b-803f-d184bdfc204e_joj.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Accident violent cu Audi în șanț și BMW pe carosabil: Salvatorii au scos un șofer dintre fiare

cristi (19).webp

/VIDEO/ Evadați din lista neagră. Cum au scăpat de monitorizare companii și oameni asociați cu Plahotniuc, Șor și Andronachi 

evadați din lista neagră cutia plus

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Dreptate pentru îngeri”: Cine răspunde de tragediile produse pe terenurile autorităților

investigații

<p><strong>În căutarea dreptății pentru copiii schilodiți sau decedați. Ce pot face părinții ai căror copii au decedat ori s-au traumat pe terenurile gestionate de autorități? Cine mai poate să-i ajute? Unde să-și caute dreptatea? Duminică, la ora 19:45, doar la TV8!</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/01/31/67d061d8-9ada-4da3-9ccb-7e97f08f2b3a_CUTIANEAGRAPLUS-01022026-PROMOCOPIIMORTIforSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ Cutia Neagră PLUS: „Dreptate pentru îngeri”: Cine răspunde de tragediile produse pe terenurile autorităților

carton cutia neagra (8).webp

<p><strong>Ordinea mondială bazată pe reguli e pe cale de dispariție. Singurele reguli care vor mai funcționa sunt că cei puternici pot să facă ce vor, iar cei slabi trebuie să sufere ce trebuie. Constatarea a fost făcută de mai mulți lideri mondiali întruniți recent la Forumul economic de la Davos. Și vine exact la o săptămână după ce președinta Republica Moldova a surprins opinia publică cu o declarație despre Unire într-un context de securitate tot mai primejdios pentru noi. Bună, prieteni! Haideți să vorbim Verde-n ochi despre ce pot face cei slabi, ca Republica Moldova, pentru a nu ajunge în meniul de prânz al celor puternici care au decis să împartă lumea.&nbsp;</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/01/23/258cc7ee-3431-40e9-94be-60d32e24764b_VERDE-NOCHIEP51forSMM.mp4" controls=""></video></div></div><p><i>„Puterile mijlocii trebuie să colaboreze, pentru că, dacă nu vor fi la masă, vor ajunge să fie în meniu”.</i> Așadar, premierul Canadei, Mark Carney, una dintre cele mai mari țări ale lumii ca suprafață și economie, se arată îngrijorat de riscul că ar putea ajunge în meniul SUA și al Rusiei. Iar soluția pe care o propune este de unificare a eforturilor și de colaborare între puterile mijlocii astfel încât să obțină un loc la masa celor doi demolatori ai actualei ordini mondiale. Președintele Franței îi susține opinia. &nbsp;</p><p>Europa este tot mai îngrijorată. Guvernele Germaniei, Polonie, Franței și altele au reintrodus forme de serviciu militar și de pregătire a civililor pentru un posibil conflict armat. Iar despre riscul iminent al unui război la scară mondială vorbesc deja deschis și asumat lideri mondiali și generali ai armatelor din state UE.</p><p>La Chișinău, între timp e zen. Chiar dacă drone rusești cad tot mai des prin satele Moldovei, iar Odesa e tot mai vizată de atacuri aeriene, despre riscuri de război, oficialii nu vorbesc deschis, de teamă să nu provoace panică. Singura mare realizare în domeniul apărării este că în sfârșit se construiește o tabără militară modernă la Băcioi. Prima de la independență. Moldova este țara cu cea mai mică armată din Europa.&nbsp;</p><p>Avem 6500 de militari. Este adevărat, în Europa sunt câteva state fără armată, doar că toate acestea au semnate acorduri de apărare externă. Liechtenstein, cu Austria și Elveția; Monaco și Andorra - cu Franța. Pe noi, cine ne apără, la nevoie?</p><p>Politicienii care invocă statalitate și neutralitatea drept singur scut de protecție împotriva unui atac militar sar ca arși când aud de fortificarea armatei sau de acorduri de cooperare militară externă.</p><p>Timid și voalat, a spart gheața Maia Sandu. Vorbind despre riscurile de securitate pentru Moldova președinta a pomenit, într-un interviu pentru jurnaliștii englezi, despre reunificarea cu România. Nu ca o schimbare de prioritate în politică externă. Or, spune ea, integrarea UE rămâne obiectivul principal. Ci ca o soluție de apărare.&nbsp;</p><p>În ultima sa conferință de presă, președinta a explicat că de aproape 4 ani, Moldova poartă negocieri pentru a semna acorduri de apărare externă, inclusiv cu România, dar deocamdată nu s-a ajuns la angajamente în măsură să ne ofere o umbrelă de protecție.</p><p>Vă spun Verde-n ochi, în lunile care urmează vom auzi tot mai des discuții despre Unire. Iar ele nu trebuie să sperie. Când rămâi cu capul gol sub ploaia de focuri, umbrela de protecție este ceea ce își dorești cel mai mult.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/01/23/258cc7ee-3431-40e9-94be-60d32e24764b_VERDE-NOCHIEP51forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Vremuri periculoase pentru Moldova. Cum să supraviețuim într-o lume a forței

externe

VERDE-N OCHI EP51 for SMM.00_01_10_01.Still002.webp

<p><strong>Pînzari, Cojocaru, Constantinov, Tauber, Lozovan, Nesterovschi - sunt doar câteva nume ale unor condamnați la ani grei de închisoare care însă au reușit să evite pușcăria fugind din țară sau la Tiraspol. Bună, prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre justiția din Moldova care reușește de minune să împace și capra, și varza, și lupul.&nbsp;</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/06/579c9fc7-b580-4688-9df3-30f5674a7f2f_VERDE-NOCHIEP53forSMM.mp4" controls=""></video></div></div><p>În ultimele luni, au fost mai multe cazuri în care foști sau actuali demnitari au reușit să scape ca printre degete de închisoare.</p><p>Fostul președinte al Adunării Populare din Găgăuzia, Dmitri Constantinov, a fugit în stânga Nistrului pe 25 decembrie, exact cu o zi înainte de a fi condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de putere și delapidarea a 46 de milioane de lei.&nbsp;</p><p>Fostul șef al Poliției Naționale din perioada lui Plahotniuc, Alexandru Pînzari, a dispărut exact în momentul în care Poliția a venit cu mandatul de reținere și escortare la pușcărie, în dosarul angajărilor fictive la MAI. Oamenii legii presupun că tot în stânga Nistrului s-a refugiat.&nbsp;</p><p>Fostul șef al Direcției nr.5 din cadrul Ministerului de Interne, Valeriu Cojocaru, a plecat, cu permisiunea judecătorului, tot înainte de a fi condamnat la 3 ani de închisoare în același dosar. Acum e în Germania și a anunțat că va cere azil politic. Exact după scenariul lui Gheorghe Cavcaliuc. Foștii polițiști sunt lideri la evadări.</p><p>Subiectul a revenit zilele trecute în atenția publică când, din cauza unor erori de interpretare a legii de către procuror și judecători, fostul democrat Vladimir Andronachi a scăpat de arest și s-a văzut la libertate, fără nicio interdicție de părăsire a țării. Andronachi a fost o figură importantă în ecosistemul financiar al oligarhului Vlad Plahotniuc. În ultimii cinci ani, Cutia Neagră PLUS a publicat cel puțin 10 investigații care au demonstrat implicarea acestuia în câteva dintre cele mai mari scheme de delapidare a banilor cetățenilor - la procurarea energiei electrice de la Cuciurgan și la fabricarea actelor de identitate pentru cetățeni. Andronachi s-a ocupat în 2018 de pregătirea evadării lui Plahotniuc, prin înstrăinarea activelor problematice ale acestuia și scoaterea banilor din țară. Andronachi nu a fost doar un simplu deputat democrat. El l-a asistat pe Plahotniuc în aproape toate fărădelegile comise.&nbsp;</p><p>A fugit Andronachi din țară? Sursele mele spun că nu și probabil că nici nu o va face. Din 2023, când a fost eliberat sub cauțiune, contra unor garantii de 22 de mii de lei, și până în septembrie&nbsp;2025, când a fost plasat din nou în arest preventiv, Andronachi ar fi putut fugi din Moldova de mii de ori, dar nu a făcut-o. Cea mai mare preocupare a acestuia în ultimii ani nu au fost, din păcate, dosarele penale cu care s-a ales.&nbsp;</p><p>Andronachi și-a primit deja cea mai mare pedeapsă și, din nou, din păcate, nu de la judecători. În ultimii ani, fostul său partener de afaceri Ruslan Berlinschi, pe care l-a folosit în 2021 pentru a-și pune la adăpost activele și companiile, l-a deposedat de toate acestea. Gurile rele spun că bărbatul a și colaborat intens cu procurorii pentru a-l înfunda pe Andronachi la mulți ani de pușcărie. Companiile lui Andronachi au fost băgate în proceduri de insolvabilitate, iar activele vor fi vândute. Andronachi va rămâne, probabil, fără nimic.&nbsp;</p><p>Dar ceea ce mă preocupă cel mai mult e că noi vom rămâne fără nimic. În cazul condamnării acestuia la pușcărie, statul nu va putea recupera prejudiciul provocat. În timp ce noi urmărim artificii legale cu evadări și eliberări din arest, adevăratele scamatorii se fac în umbră, prin lichefierea banilor și scoaterea lor în alte jurisdicții.</p><p>Evadări înaintea condamnării au fost întotdeauna și nu doar în Moldova. Cu siguranță, există lacune mari în lege care le permit hoților și criminalilor să fugă, fără ca cineva să poată fi considerat vinovat de asta. Exact ca în parabola cu capra, varza și lupul. O soluție care îi împacă și pe judecători, și pe procurori, și pe condamnați. În mod clar e nevoie de modificări în lege, dar și de o altfel de strategie de caz a procurorilor. Nu ne mai serviți rețineri cu mascați la început de investigații. Aresturile se aplică pe final, înainte de sentință, pentru a nu-i scăpa pe toți din țară.</p><p>Dar și mai important e să înțelegem ce îi doare cel mai mult pe corupții ajunși în fața legii - libertatea și banii. Vă spun Verde-n ochi, în timp ce noi stăm cu ochii pe cătușele lor, ei pun la adăpost banii pe care ni i-au furat.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/06/579c9fc7-b580-4688-9df3-30f5674a7f2f_VERDE-NOCHIEP53forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Fuga condamnaților celebri. Cum justiția din Moldova împacă varza, capra și lupul

cover 53.webp

<p><strong>Republica Moldova se apropie de anul 2028 ca de „un perete de gheață”, avertizează fostul premier Ion Sturza, care consideră că șansele ca negocierile de aderare la Uniunea Europeană să fie încheiate până atunci sunt foarte mici. Invitat la „</strong><a href="https://youtu.be/-6JZFJIyFww" target="_blank"><strong>Cutia Neagră PLUS”,</strong></a><strong> fostul prim-ministru a declarat că, deși autoritățile de la Chișinău și-au făcut „tema de acasă”, parcursul european ar putea fi încetinit de factori externi și de lipsa unei perspective clare după 2028.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/08/40fea34b-bfd0-4fdf-aaf2-24c1d24efd35_ue2028sisuccesiunea.mp4" controls=""></video></div></div><p><i>„Avem problema anului 2028, care are două componente. Prima - foarte mulți oameni au asociat anul 2028 cu începerea negocierilor cu Uniunea Europeană. Ceea ce, sincer vorbind, are astăzi foarte puține șanse să se întâmple. Cât va dura, nu știm”</i>, a declarat Ion Sturza.</p><p>El a precizat că scepticismul său nu este legat de lipsa de performanță a autorităților de la Chișinău, ci de circumstanțele externe: <i>„Nu este vina Republicii Moldova. Și-a făcut foarte bine tema de acasă, cel puțin echipa guvernamentală. Departamentele au făcut screeningul, sunt pregătite tehnic. Numai că există factori pe care nu îi controlăm - problema din Transnistria, scăderea coeziunii sociale în jurul ideii europene, situația din Ucraina și lipsa unei deschideri reale a Uniunii Europene... nu doar la nivelul declarațiilor. Noi trebuie să fim pregătiți că aceste lucruri vor trena.”</i></p><p>În opinia lui Sturza, anul 2028 va fi unul de răscruce nu doar în raport cu procesul de integrare europeană, ci și pentru politica internă a Republicii Moldova, odată cu încheierea celui de-al doilea mandat al președintei Maia Sandu:</p><p><i>„Este și sfârșitul mandatului doamnei Maia Sandu și trebuie să vedem cum se va reconfigura structura politică. Astăzi avem o verticală foarte rigidă, dar eficientă, unde liderul politic este Maia Sandu, președintele, Parlamentul și Guvernul funcționează în unison, iar această coerență ajunge până la nivel local. Am mai avut o astfel de guvernare în timpul lui Voronin, doar că atunci au existat abateri de la principiile democratice. Totuși, când puterea executivă funcționează în unison, se pot face lucruri.”</i></p><p>Fostul premier consideră că, în prezent, nu există o viziune clară privind succesiunea și continuitatea după 2028. <i>„Asta e problema anului 2028: continuitatea, succesiunea. - Se gândește cineva la asta în mod serios? - Nu cred, deocamdată. Eu am impresia că guvernarea și țara se află în fața unui perete de gheață, pe care trebuie să-l escaladăm. Dacă ne sperie, ne vom întoarce înapoi”</i>, a declarat Sturza.</p><p>El a menționat că nu se raportează politic la persoane, ci la idei și instituții: <i>„Nu sunt cramponat de o anumită persoană politică, deși am simpatia mea față de Maia Sandu ca om. Dar dacă vom fi cramponați de Ion, Vasile sau Gheorghe, atunci țara asta nu va avea viitor. Mai mult, când un mega-lider nu mai este în funcție, a doua zi uită de el și poporul, și partenerii de dezvoltare. În 2028 vom avea o schimbare dramatică și brutală și trebuie să ne gândim serios la continuitate.”</i></p><p>Ion Sturza avertizează că, în lipsa unei planificări politice responsabile și a unui consens social clar în jurul obiectivului european, Republica Moldova riscă să intre într-o perioadă de stagnare politică și economică.</p><p>&nbsp;<i>„Trebuie să ne mobilizăm resursele psihice, fizice, instituționale, ca să depășim obstacolele. Noi putem, dar trebuie să fim pregătiți ca procesul european să nu avanseze la viteza pe care ne-o dorim”</i>, a conchis el.</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/-6JZFJIyFww"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/-6JZFJIyFww" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure><p><strong>TV8.md </strong>amintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, am obținut<strong> </strong><a href="https://tv8.md/2022/06/23/decizie-istorica-consiliul-european-a-acordat-moldovei-si-ucrainei-statut-de-candidat-pentru-aderarea-la-ue/203637"><strong>statutul de candidat</strong></a><strong> </strong>la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE <a href="https://tv8.md/2023/12/14/video-ultima-ora-consiliul-european-a-decis-sa-deschida-negocierile-de-aderare-pentru-republica-moldova-si-ucraina/246826" target="_blank"><strong>au dat undă verde</strong> </a>pentru începerea negocierilor de aderare.</p><p>În iunie 2025, <a href="https://tv8.md/2025/06/18/moldova-apreciata-intr-un-raport-al-parlamentului-european-a-demonstrat-o-hotarare-remarcabila-de-a-se-alinia-valorilor-ue/283660" target="_blank"><strong>Parlamentul European a adoptat un raport</strong></a> în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară.&nbsp;</p><p>În decembrie 2025, <a href="https://tv8.md/2025/12/16/video-moldova-va-negocia-cu-ue-pe-3-clustere-ungaria-blocheaza-procesul-dar-exista-o-solutie/294063" target="_blank"><strong>Republica Moldova a primit acordul</strong></a> tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.</p><p>În ianuarie 2026, președinta Maia Sandu a lăsat să se înțeleagă că Republica Moldova ar putea deveni monedă de schimb în jocul marilor puteri pentru influența din regiune. Potrivit oficialei, lumea este incertă și periculoasă pentru țări mici, precum este Republica Moldova. În acest context, șefa statului a precizat că aderarea la Uniunea Europeană ar fi <a href="tv8.md/2026/22/01/video-moldova-prinsa-intre-marile-puteri-maia-sandu-aderarea-la-ue-ne-va-ajuta-sa-supravietuim/296011" target="_blank"><strong>cea mai bună soluție pentru supraviețuire.</strong></a></p>

/VIDEO/ „Țara se află în fața unui perete de gheață”: Cum vede Ion Sturza aderarea la UE și viitorul Moldovei după 2028

Ion Sturza

<p><strong>Frigul de afară nu îi sperie pe pasionații sporturilor extreme. Deși termometrele arată temperaturi cu minus, mai mulți aventurieri s-au scăldat astăzi la copcă. Printre ei s-au remarcat sportivii Sergiu Braga și Zinaida Sacara, care au oferit celor prezenți un moment mai emoționant. Unii practică scăldatul în apă rece de ani buni și spun că experiența îi face să se simtă mai energici și mai tineri. Specialiștii avertizează însă că temperatura corpului scade rapid în astfel de condiții, iar depășirea timpului petrecut în apă poate duce la hipotermie. De aceea, curajul trebuie însoțit de prudență.</strong></p><p>Cu muzică și bună dispoziție, oamenii au spart gheața la propriu astăzi, pe lacul de acumulare din satul Ulmu. Este al doilea ca adâncime din țară, după lacul de la Ghidighici, și a devenit pentru câteva ore locul perfect pentru adrenalină și distracție în aer liber.</p><p>Deși, la prima vedere, pare doar o distracție, cei mai experimentați spun că există reguli stricte care trebuie respectate pentru a avea o experiență de călire memorabilă și, mai ales, sigură.</p><p><i>„Adâncimea astăzi va fi de aproximativ 60 de cm, cu o coborâre de până la 1m20 maxim. În cazul în care sunt unele probleme persoana trebuie să poată ieși rapid și ajutată de colegii care stau pe mal”, </i>a menționat sportivul Sergiu Braga.</p><p>Printre cei care au încercat pentru prima dată să se scufunde în apa înghețată, emoțiile au fost mari. Iar pentru că s-au descurcat bine, nu au lipsit nici momente romantice. Este și cazul Zinaidei Sacara, care s-a lăsat provocată de prieteni.</p><p><i>„- Cum e să primiți flori într-un lac înghețat? - Neobișnuit, parcă este drumul spre altar”, </i>a subliniat sportiva Zinaida Sacara.</p><p>Printre ei sunt și persoane care și-au depășit propriul record, stând peste 7 minute în apa înghețată.&nbsp;</p><p><i>„Temperatura corpului a scăzut la 7 grade, deci e o hipotermie. Dacă e pe o durată scurtă e un stres pentru organism, însă cum acesta nu înțelege ce fel de stres e, secretă niște hormoni care sunt foarte buni pentru noi”.</i></p><p><i>„- Cum v-ați simțit? - Extraordinar, recomand tuturor. - Am văzut că ați repetat de mai multe ori. - Da, îmi place foarte mult, e foarte mare adrenalină”.&nbsp;</i><br><i>„Când intri, parcă îți taie răsuflarea, dar apoi e ok”.</i><br><i>„E super-minunat. Trăim momentul, trăim clipa, ne bucurăm de viață”.</i></p><p>Iar când ieșeau din apă îi aștepta și paharul cu vin fiert. Au fost și din cei care nu au avut suficient curaj să intre în apa rece și au preferat să-i susțină pe participanți de pe mal.&nbsp;</p><p><i>„- Dumneavoastră de ce nu v-ați băgat? - Eu sunt un fan al sportului, dar astăzi am practicat sportul „privirea intensă”. Și, de fapt, îi susțin cu halatele. Eu astăzi sunt manager-halate”.</i></p><p>Potrivit medicilor, scăldatul în apă înghețată oferă beneficii precum întărirea sistemului imunitar și o stare de euforie, dar prezintă riscuri majore: hipotermie, șoc termic, stop cardiac sau complicații respiratorii. Este recomandat să se practice doar în locuri amenajate, pentru scurt timp, nu mai mult de 10 secunde, fiind contraindicat persoanelor cu afecțiuni cronice.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/21/18c2a581-3a43-460e-89fa-830e8a498c16_SCALDATLACOPCA.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Flori în lacul înghețat și adrenalină: Scene inedite în timpul scăldatului la copcă

Victoria Clipca

/VIDEO/ Flori în lacul înghețat și adrenalină: Scene inediteîn timpul scăldatului la copcă

scaldat.webp

<p><strong>Pensiile vor fi indexate anul acesta cu 6,8%, mai puțin decât în 2025, când majorarea a fost de 10%. Totuși, premierul Alexandru Munteanu spune că, de data aceasta, creșterea va fi una reală pentru pensionari, deoarece inflația este în scădere. Invitat la „</strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE" target="_blank"><strong>Cutia Neagră</strong></a><strong>”, șeful Executivului a declarat că, potrivit prognozelor, rata inflației în 2026 va fi mai mică decât anul trecut. Asta înseamnă că prețurile nu vor mai crește atât de mult, iar majorarea pensiilor ar urma să se simtă mai clar în buzunarele oamenilor.</strong></p><p><i>„Am zis că în martie vom revedea majorarea pensiilor. Deci vorbim de o majorare de peste 6%, ceea înseamnă că în termeni reali o să fie o majorare, fiindcă inflația de acum e undeva la 40%. Vorbim acum de o creștere reală”</i>, a declarat Munteanu.&nbsp;</p><p>Premierul a precizat că nu poate spune cât va fi inflația la sfârșitul anului, dar susține că aceasta este în scădere:</p><p><i>„Eu nu pot să vă spun care va fi inflația la sfârșitul anului, dar după toate prognozele macroeconomice, inflația anul curent va fi mai joasă decât anul precedent. - Cu cât? - Nu știe nimeni, nici măcar fondul monetar, dar trendul este în scădere. Deci de la 7,5 media, la sfârșitul anului 6, acum e undeva 4-3, eu cred că cam între 3 și 4 se va stabiliza și acolo va rămâne”.&nbsp;</i></p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/yHYCQHQH3GE" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure><p>Invitat recent la <a href="https://youtu.be/-6JZFJIyFww" target="_blank"><strong>„Cutia Neagră PLUS”</strong></a>, fostul premier Ion Sturza a declarat că Republica Moldova traversează o perioadă de echilibrare economică, iar în lunile următoare inflația se va stabiliza și se va diminua, în special datorită scăderii prețurilor la resursele energetice.</p><p>Potrivit lui Sturza, în perioada următoare ne-am putea aștepta la ieftiniri la gaz și energia electrică: <i>„Vreau să vă liniștesc și să vă dau niște date care o să vă bucure. Inflația se va stabiliza și se va diminua, în primul rând pentru că ne așteaptă o reducere a prețurilor la resursele energetice. Gazul cred că se va ieftini cel puțin cu 7–8% până în luna mai. Prețurile la energie electrică, odată cu un acces mai facil la piața energetică, se vor stabiliza și se vor reduce. De aici inflația se va duce”.</i></p><p><strong>TV8.md </strong>amintește că pensiile vor fi indexate cu 6,8% de la 1 aprilie 2026. Asta înseamnă că pensia minimă de 3.300 de lei ar putea crește la aproximativ 3.520 de lei, adică cu puțin peste 220 de lei pe lună.&nbsp;</p><p>Menționăm că din 2017, <a href="https://tv8.md/2024/13/11/video-calculator-de-pensie-in-moldova-varsta-indexare-si-reexaminare-cine-imparte-bani-batranilor/269496" target="_blank"><strong>pensiile sunt indexate exclusiv în funcție de inflație</strong></a>, astfel încât pensionarii să-și poată permite, în medie, aceleași produse și servicii ca înainte.</p>

/VIDEO/ Indexare mai mică la pensii în 2026: Premierul explică de ce creșterea se va simți mai clar

Sabrina Colbasnicov

<p><strong>Pensiile vor fi indexate anul acesta cu 6,8%, mai puțin decât în 2025, când majorarea a fost de 10%. Totuși, premierul Alexandru Munteanu spune că, de data aceasta, creșterea va fi una reală pentru pensionari, deoarece inflația este în scădere. Invitat la „</strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE" target="_blank"><strong>Cutia Neagră</strong></a><strong>”, șeful Executivului a declarat că, potrivit prognozelor, rata inflației în 2026 va fi mai mică decât anul trecut. Asta înseamnă că prețurile nu vor mai crește atât de mult, iar majorarea pensiilor ar urma să se simtă mai clar în buzunarele oamenilor.</strong></p><p><i>„Am zis că în martie vom revedea majorarea pensiilor. Deci vorbim de o majorare de peste 6%, ceea înseamnă că în termeni reali o să fie o majorare, fiindcă inflația de acum e undeva la 40%. Vorbim acum de o creștere reală”</i>, a declarat Munteanu.&nbsp;</p><p>Premierul a precizat că nu poate spune exact cât va fi inflația la sfârșitul anului, dar susține că aceasta este în scădere:</p><p><i>„Eu nu pot să vă spun care va fi inflația la sfârșitul anului, dar după toate prognozele macroeconomice, inflația anul curent va fi mai joasă decât anul precedent. - Cu cât? - Nu știe nimeni, nici măcar fondul monetar, dar trendul este în scădere. Deci de la 7,5 media, la sfârșitul anului 6, acum e undeva 4-3, eu cred că cam între 3 și 4 se va stabiliza și acolo va rămâne”.&nbsp;</i></p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=yHYCQHQH3GE"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/yHYCQHQH3GE" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure><p>Invitat recent la <a href="https://youtu.be/-6JZFJIyFww" target="_blank"><strong>„Cutia Neagră PLUS”</strong></a>, fostul premier Ion Sturza a declarat că Republica Moldova traversează o perioadă de echilibrare economică, iar în lunile următoare inflația se va stabiliza și se va diminua, în special datorită scăderii prețurilor la resursele energetice.</p><p>Potrivit lui Sturza, în perioada următoare ne-am putea aștepta la ieftiniri la gaz și energia electrică: <i>„Vreau să vă liniștesc și să vă dau niște date care o să vă bucure. Inflația se va stabiliza și se va diminua, în primul rând pentru că ne așteaptă o reducere a prețurilor la resursele energetice. Gazul cred că se va ieftini cel puțin cu 7–8% până în luna mai. Prețurile la energie electrică, odată cu un acces mai facil la piața energetică, se vor stabiliza și se vor reduce. De aici inflația se va duce”.</i></p><p><strong>TV8.md </strong>amintește că pensiile vor fi indexate cu 6,8% de la 1 aprilie 2026. Asta înseamnă că pensia minimă de 3.300 de lei ar putea crește la aproximativ 3.520 de lei, adică cu puțin peste 220 de lei pe lună.&nbsp;</p><p>Menționăm că din 2017, pensiile sunt indexate exclusiv în funcție de inflație, astfel încât pensionarii să-și poată permite, în medie, aceleași produse și servicii ca înainte.</p>

/VIDEO/ Indexare mai mică la pensii în 2026: Premierul explică de ce creșterea va avea un impact real

bani lei mdl_-37.webp

<p><strong>Zăpezile din ultimele săptămâni s-au topit, lăsând în urmă drumuri distruse. Pe alocuri, carosabilul arată ca după bombardament, iar șoferii sunt nevoiți să facă adevărate slalomuri pentru a-și proteja mașinile. Problema nu se limitează doar la capitală, ci se regăsește și pe mai multe drumuri naționale. Potrivit specialiștilor, temperaturile scăzute și ciclurile repetate de îngheț-dezgheț au pus la grea încercare infrastructura rutieră. În condițiile unui buget limitat, întreținerea se face adesea cu materiale mai ieftine și cu utilaje învechite, iar reparațiile nu rezistă prea mult timp.</strong></p><p>„Una dintre cele mai deteriorate artere este în aceste momente strada Nicolae Testemițanu. În doar câteva săptămâni aici au apărut zeci de găuri. Doar pe această porțiune cu lungimea de aproximativ 20 de metri sunt 20 de gropi foarte adânci. Precizăm că strada a fost reparată în anul 2020”.</p><p><i>„Filmați tot drumul că e „caraul” aici. Este imposibil să mergi. - Ce faceți, le ocoliți? - N-am pe unde să le ocolesc, pur și simplu merg. Într-o lună de două ori am îndreptat cercurile câte 2.000 de lei, 4.000 de lei într-o lună”.</i></p><p><i>„Este pur și simplu... , de ce plătim noi eu nu știu taxele și e tot orașul și suburbiile la fel. Taxe plătim, dar asfalt nu este și nici drumuri și nici nu vom avea”.</i></p><p><i>„Foarte rău, mai rău nu se poate și pe zi ce trece e tot mai strașnic, trec zilnic. Cui să mă jălui, să duc la Primărie cecul. Ne-am jălui, dar nu am cui - iată asta e viața”.</i></p><p>„În mod normal, pe această porțiune de pe bulevardul Dacia trebuie să se circule cu 50 de kilometri pe oră. Din cauza acestor cratere imense, mașinile merg bară la bară iar în zonă s-au format ambuteiaje de câteva sute de metri”.</p><p><i>„Mai rele drumuri ca la noi, eu încă nu am văzut. Guvernatorii să meargă pe aici în toată ziua, să se ducă, să vină”.&nbsp;</i></p><p><i>„Văleleu, îmi cer scuze, dar e jale mare în țara asta”.&nbsp;</i></p><p><i>„Este foarte bine, e ok. Eu revizia tehnică am plătit, am plătit? Taxa de drum am plătit, cine o să facă drumurile și când...”.</i></p><p><i>„Dacă mergi noaptea poți să rămâi sub copacii ceia. Trebuie de luat bani de la deputați să vină să facă drumurile sau mașinile”.</i></p><p>Pe Dumitru l-am surprins staționând pe avarie pe marginea carosabilului cu un cauciuc tăiat, după ce a dat într-o gaură, în drum spre Băcioi.</p><p><i>„Acolo mai în urmă vreo sută de metri și nu am reușit să mă feresc venea o mașină pe cealaltă bandă și nu am avut unde mă feri. Am fost nevoit să merg înainte și iatărezultatul. Aștept feciorul să-mi aducă roata să o schimb”.</i></p><p>Primarul Ion Ceban a recunoscut la ședința Primăriei că după ultimele ninsori, drumurile se află într-o stare deplorabilă și a ținut să-și ceară scuze de la șoferi.</p><p><i>„Atunci când e problemă de trafic, sau ar putea fi deteriorate mașinile este foarte supărător. În acest context, în numele tuturor ne cerem scuze pentru acest disconfort. Vom interveni atunci când ne vor permite temperaturile”, </i>a menționat primarul Capitalei, Ion Ceban.<i>&nbsp;</i></p><p>Experții susțin că, pe lângă condițiile climaterice, unul dintre principalele motive ale deteriorării drumurilor îl reprezintă bugetul prea mic care nu permite întreținerea lor regulată la nivelul necesar.</p><p><i>„Noi nu investim financiar în întreținere, noi bani la întreținere practic nu dăm deloc. Sau dacă ne referim pe ansamblu pe întreaga rețea națională ceea ce administrează ASD, ei au buget de doar 30% din ce trebuie să facă și atunci 30 la sută și fac. Noi nu putem să ajungem din urmă pe cele care sunt degradate peste 50 procente, asta e știut nu de un an și nu de doi”, </i>a subliniat fostul director al Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Bejan.</p><p><i>„Structura nu a mai rezistat, mai ales pe drumurile pe care se atestă un volum foarte mare de trafic, inclusiv greu. (...) &nbsp;Echipamente din anii 90 ai secolului trecut și utilaje. Se face minim și o lucrare normală fără materiale calitative și fără echipamente moderne, este imposibil de vorbit despre calitate și de sustenabilitate”, </i>a punctat specialistul în siguranță rutieră, Ilie Bricicaru.</p><p>Anul acesta, statul a alocat 1,8 miliarde de lei pentru fondul rutier, cu 800 de milioane de lei mai puțin decât anul trecut.&nbsp;</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/17/51b183dc-95fe-43bf-a7ed-cbeb435c74db_STAREDRUMURI.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ „Jale mare”: Drumuri pline de gropi în Moldova. Haos, mașini avariate, scuze oficiale și explicații târzii

Sergiu  Gurdiș

/VIDEO/ „E caraul”: Drumuri pline de gropi în Moldova. Haos, mașini avariate, scuze oficiale și explicații târzii

masina groapa.webp

groapa.webp

<p><strong>Primii trei din cei patru reținuți în Moldova în schema de asasinare a unor oficiali ucraineni au fost plasați în arest preventiv pentru 30 de zile. Suspecții nu au răspuns la întrebările presei.</strong></p><p>Hotărârea a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/8c2fb1d3-3af9-4534-bf19-bd832b919d9c_retinut3.mp4" controls=""></video></div></div><p>Unul din bărbații aduși astăzi la ședință este Nicolae Șepeli, grațiat de președinta Maia Sandu în 2022. Decretul a fost revocat pe 19 februarie 2026. Avocatul său declară că clientul său este gata să colaboreze cu oamenii legii și că versiunea apărării nu coincide cu versiunea acuzatorului.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/1549ea2f-c0f8-433a-a95b-adaf6ece686b_2.mp4" controls=""></video></div></div><p><i>„La moment se desfășoară ancheta. Multe detalii nu pot oferi. La moment, ambii sunt gata să colaboreze și poziția noastră a apărării nu coincide cu versiunea acuzatorului. Versiunea care am expus-o astăzi la audiere urmează a fi verificată”</i>, a declarat avocatul.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/fb2f6b58-5012-4be8-a874-ff917a0294d8_avocat2.mp4" controls=""></video></div></div><p><i>„Clientul meu pledează că nu este vinovat, nu există nici o probă că el a participat la această infracțiune și la materialele cauzei nu se regăsește nici o probă care ar demonstra măcar o mică tangență cu această cauză”</i>, a declarat cel de-al doilea avocat.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/691cf833-ca63-4627-a7de-bd2d7dadea61_1v.mp4" controls=""></video></div></div><p>Unsprezece persoane, patru în Moldova și șapte în Ucraina, au fost reținute într-o schemă de asasinare a unor oficiali ucraineni. Reținerile au avut loc în urma perchezițiilor din Kiev și Odesa, unde au fost ridicate arme, echipamente, dispozitive de comunicare și alte dovezi.&nbsp;</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/eaa66699-2840-4a89-bb64-e9aee6637e83_v3.mp4" controls=""></video></div></div><p>Principalul suspect, un bărbat de 30 de ani din Chișinău, a fost anterior condamnat în Rusia pentru trafic de droguri, transferat în Moldova și grațiat în 2022. Potrivit surselor TV8, una dintre ținte era jurnalistul ucrainean, Dmitri Gordon, inclus pe lista „extremiștilor” din Rusia și dat în urmărire.</p><p>Șeful Poliției Naționale, Ivan Vîhivski, a declarat pentru „Cenzor.NET” că serviciile speciale ale Federației Ruse ar fi planificat cel puțin nouă asasinate ale unor persoane cunoscute din Ucraina, inclusiv doi jurnaliști. Potrivit acestuia, pentru uciderea unuia dintre jurnaliști ar fi fost promisă suma de 100 de mii de dolari, iar pentru celălalt – 300 de mii de dolari.</p><p>Ancheta poartă denumirea <i>Operațiunea Enigma 2.0.</i></p><p>Potrivit poliției, un al membru al grupului criminal, un bărbat de 36 de ani, a fost reținut în Chișinău. La moment se petrec acțiuni de urmărire penală în privința acestuia.</p>

/ULTIMA ORĂ/

/ULTIMA ORĂ/ 30 de zile de arest: Primele imagini cu reținuții din Moldova în schema de asasinare a unor ucraineni

Constantin Tcaci

<p><strong>Cei patru reținuți în Moldova în schema de asasinare a unor oficiali ucraineni au fost aduși în instanță.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2026/02/20/691cf833-ca63-4627-a7de-bd2d7dadea61_1v.mp4" controls=""></video></div></div>

profesiile viitorului

27 august 2023, ora 20:03

05 august 2023, ora 15:55

21 iulie 2021, ora 10:54

30 aprilie 2021, ora 11:20

16 martie 2021, ora 18:36

15 ianuarie 2021, ora 16:58

30 noiembrie 2020, ora 17:47

Vom schimba sau nu ora în Moldova? Ce prevede un proiect de Guvern, care anulează regula sovietică

22 februarie 2026, ora 17:30

/VIDEO/ Ministerul Culturii cheamă mitropoliile la consultări, după scandalul de la Dereneu: „Nu oferim preferință niciuneia”

22 februarie 2026, ora 21:05

/VIDEO/ A lăsat soarele din Filipine și a descoperit zăpada din Moldova: Claire s-a îndrăgostit și a început o viață nouă

22 februarie 2026, ora 15:00

/VIDEO/ Verde-n ochi: Ninsoarea l-a dezgolit pe Ion Ceban. Unde sunt banii pentru drumuri în Chișinău?

21 februarie 2026, ora 18:03

/VIDEO/ Cine te „vindecă” pe internet? Promisiunile strălucitoare ale unor „psihologi” ascund pericole tăcute

22 februarie 2026, ora 16:15

/VIDEO/ Blocaj în votarea bugetului, mize politice, cod galben în facturi și speranțe - despre toate la „Întreabă Ghețu”

20 februarie 2026, ora 20:00

Geam spart la mașină și bilet cu scuze: Dimineață cu ghinion pentru un șofer din Moldova

22 februarie 2026, ora 14:00

/VIDEO/ „Îngrozitor arată drumurile care s-au făcut de ceva timp”: Premierul anunță reparații la traseul Chișinău-Leușeni

19 februarie 2026, ora 22:50

/VIDEO/ Accident violent cu Audi în șanț și BMW pe carosabil: Salvatorii au scos un șofer dintre fiare

22 februarie 2026, ora 11:00

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.