„În scopul sporirii nivelului protecției sociale a cetățenilor noștri, dar și pentru a impulsiona dezvoltarea economică a țării, am lansat un set de inițiative legislative cu caracter social-economic …Acest set de inițiative a fost elaborat și cu contribuția Consiliului Economic de pe lângă Președinte, dar și în rezultatul multiplelor întrevederi cu reprezentanții mediului de afaceri”, anunţa la mijlocul lunii septembrie şeful statului.
O competiție dintre Guvern, Parlament și Președinție
Multe din aceste inițiative au fost calificate drept populiste, dar ele se înscriu în competiția dintre Guvern, Parlament și Președinție de a arăta şi demonstra “grija față de nevoile populației și mediului de afaceri”.
Astfel, anterior premierul Pavel Filip și-a exprimat regretul în legătură cu tărăgănarea unor reforme importante, cauzate de nepromulgarea unui set de legi de către șeful statului.
Totodată o parte din acest set de inițiative legislative promovate de Dodon, a fost analizat pe larg de Mold-Street.
Cota zero la impozitul pe venitul reinvestit, pierderi anuale de 1,6 miliarde lei
Totodată şi Ministerul Finanţelor a elaborat un aviz negativ la aceste iniţiative, care urmează să fie adoptat de către Guvern pe motiv că “vor avea ca efect creșterea semnificativă a deficitului bugetar, iar măsurile compensatorii nu asigură venituri substanțiale care să acopere pierderile bugetare generate de anumite prevederi propuse.
Cu referire la propunerile de măsuri privind aplicarea cotei zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice pentru profitul reinvestit, Igor Dodon afirmă că anul 2008, când a fost aplicată pentru prima dată cota 0 la venitul, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut față de anul precedent cu 37,7%, iar stocul Investițiilor Străine Directe (ISD) s-a majorat față de 2007 cu peste 700 milioane de dolari.
În schimb Ministerul Finanţelor susţine că Republica Moldova are şi aşa una din cele mai mici cote de impozitare (12%) din regiune, după Bulgaria (10%), alte țări având o cotă de impozitare superioară celei din Moldova: România (16%), Ucraina (18%), Rusia (20%), Slovenia (19%) etc.
Totodată Ministerul precizează că este o facilitate fiscală, iar acestea de regulă vin “să stimuleze, pe o perioadă determinată, o ramură sau un anumit domeniu al economiei”, în timp ce facilitatea respectivă propusă de Dodon, “este destinată susținerii tuturor agenților economici, indiferent de situația economico-financiară și de domeniul de activitate”.
De asemenea, măsura dată va avea ca efect diminuarea semnificativă a veniturilor bugetare, pierderile constituind aproximativ 1,6 miliarde lei, estimează autorii.
Discriminarea băncilor şi stimularea economiei tenebre
Referitor la propunerea privind introducerea cotei de impozitare de 36% din veniturile obținute din diferența de curs valutar pentru băncile comerciale, Ministerul Finanţelor afirmă că măsura respectivă “este una discriminatorie și limitatoare”.
“Ea ar putea avea un efect neprevăzut pentru sectorul financiar-bancar, din motiv că limitează băncile comerciale în prestarea serviciilor de schimb valutar în defavoarea caselor de schimb, cele din urmă fiind avantajate. Mecanismul de formare a prețului valutei este fundamentat pe libera fluctuație în baza cererii și ofertei. Astfel, impunerea măsurilor respective va crea distorsiuni pe piața valutară soldate cu incapacitatea instituțiilor de a absorbi sau injecta valută în economie. Totodată, o asemenea normă ar putea încuraja trecerea operațiunilor de schimb valutar în sectorul economiei tenebre, având drept consecinţe diminuarea bazei impozabile și crearea presiunilor adiționale asupra sectorului finanțelor publice”, se arată în proiectul de aviz al Guvernului.
De menționat că veniturile obținute din diferența de curs valutar sunt generate de reevaluarea zilnică a valutei străine aflate pe conturile băncii și ale clienţilor, precum și din vânzarea/procurarea valutei străine în numerar în bancă și în punctele de schimb valutar ale băncii. Aplicarea cotei de impozit în mărime de 36% din veniturile obținute din diferența de curs valutar va pune băncile în situația de a crește ratele de schimb pentru a păstra venitul planificat.
Impozitarea veniturilor de la valorile mobiliare de stat
Referitor la propunerea de impozitare a veniturilor de la valorile mobiliare de stat (VMS), care nu au fost niciodată impozitate, aceasta va avea drept rezultat majorarea ratelor dobânzii la aceste instrumente financiare în mărimea impozitului care urmează a fi aplicat, iar, în consecință, majorarea cheltuielilor bugetare pentru serviciul datoriei de stat interne
Aceasta s-a majorat în ultimii doi ani de aproape trei ori şi constituie în prezent circa 22 de miliarde de lei.
Amintim că ratele dobânzii la VMS servesc drept referință (benchmark) pentru diverse autorități publice centrale și locale sau entități de interes public în luarea unor decizii privind contractarea de împrumuturi, plasarea mijloacelor bănești disponibile la depozite, emisiunea de valori mobiliare etc.
Majorarea scutirii personale poate diminua veniturile bugetului cu 700 milioane
Guvernul susţine chiar că ar putea pierde capacitatea și/sau va fi limitat în asumarea unor decizii de finanțare a unor programe sociale, medicale, culturale necesare societății, dacă se va majora mărimea tranșelor scutirilor personale până la mărimea cuantumului anual al minimului de existență calculat pentru anul precedent
Or, modelul actual de stabilire a scutirii personale în funcţie de rata inflației anuale, asigură o predictibilitate fără a crea perturbări economice.
“În cazul majorării scutirii personale de la 10.620 lei anual pînă la mărimea cuantumului anual al minimului de existență calculat pentru anul precedent se vor diminua veniturile la bugetul de stat cu aproximativ 700 milioane lei. Guvernul este în proces de testare a unei serii de scenarii, unul dintre ele este și cel expus în inițiativă, fiind corelată și cu modalitatea de acoperire a pierderilor menționate”, susţin autorii.
Cota standard a TVA pentru livrările producției agricole și a celei zootehnice
O altă propunere venită de la Igor Dodon şi apreciată ca una nejustificată, este stabilirea cotei standard a TVA pentru livrările producției agricole și a celei zootehnice, cu restituirea integrală a plăților în termen de 5 zile.
Potrivit Ministerului Finanţelor în acest mod “impozitul respectiv va fi transformat într-un instrument de subvenționare indirectă a agriculturii din partea statului”.
În acest context, toate necesitățile sectoriale urmează a fi examinate în cadrul Fondului de subvenționare în agricultură și al programelor bugetare existente.
“Totodată, mecanismul de restituire a sumelor TVA implică realizarea unui control fiscal, în funcție de nivelul de risc, iar stabilirea unui termen restrîns de 5 zile nu poate fi aplicată prin prisma administrării fiscale. Pe lîngă aceasta, procedura conține neclarități care vor conduce la tratament diferit din motivul că nu este stipulat expres ce includ plățile care urmează a fi restituite integral și modalitatea de restituire”, se arată în avizul Guvernului.
La fel, luând în considerare faptul că perioada fiscală la TVA este luna calendaristică, restituirea poate fi efectuată doar după depunerea declarației privind TVA pentru perioadele pentru care se solicită restituirea. Respectiv, este necesar de precizat din ce moment trebuie să înceapă termenul de restituire.
Cât despre propunerea de reducere a cotei TVA de la 8% la 5% la livrarea gazelor naturale și gazelor lichefiate, această prevedere implică costuri bugetare semnificative, pierderile constituind aproximativ 162 milioane lei.
În scopul asigurării dezvoltării domeniilor de ordin social se consideră oportună operarea unor măsuri și pârghii eficiente de susținere, altele decât cele de natură fiscală.
Dodon propunere impozitarea dobânzilor la depozitele bancare ale persoanelor fizice
O altă propunere de modificare a Codului Fiscal făcută de şeful statului ar putea duce la “impozitarea dobînzilor ce nu depășesc 10.000 de lei de la depozitele bancare ale persoanelor fizice”.
În plus, nu este clar dacă prevederea se va aplica şi în raport cu veniturile obţinute de la depozitele plasate în bănci până la data punerii în aplicare a prevederii (1 ianuarie 2018).
“Considerăm că prevederea dată ar trebui analizată suplimentar prin prisma principiilor tratamentului echitabil, avînd în vedere că aceasta anulează un beneficiu pentru o categorie de persoane, or norma în vigoare prevede expres neimpozitarea tuturor veniturilor pînă în 2020. De asemenea, există riscul ca efectul modificării să nu fie cel scontat, fiind posibilă o dispersare a beneficiarilor (de exemplu, între membrii de familie)”, susţine Ministerul Finanţelor.
Totodată, orice modificare a normei respective va afecta direct piața de capital și sectorul bancar din motiv că va reduce volumul investițiilor în instrumentele financiar-bancare și va genera retragerea prematură a sumelor depozitate în instituțiile bancare, acestea din urmă fiind sursă pentru creditarea economiei.
Ministerul Finanţelor mai susţine că modificarea normei respective va reduce credibilitatea statului și, ulterior, ar putea majora cheltuielile în urma acordării despăgubirilor destinate părților prejudiciate care au investit în instrumente financiar-bancare.
