Ioniță explică că, în ultimi trei ani se atestă o creștere în progresie geometrică cu 50%, anual a achitărilor cu cardul. Astfel, dacă în anul 2015 achitările cu cardul a însumat 2,3 miliarde de lei, în anul 2016 – 3,3 miliarde de lei, atunci în acest an ne apropiem de cinci miliarde de lei.
Astfel, spre deosebire de achitările cash care nu pot fi monitorizate, achitările cu cardul pot fi monitorizate, ceea ce ar duce la un beneficiu pentru stat. Autoritățile ar vedea toate tranzacțiile care au avut loc, ceea ce ar duce la diminuarea economiei informale. În prezent economia informală are o pondere de 17,8% față de 19,6% în anul 2014.
„În acest an, moldovenii vor achita bunuri și servicii în numerar în sumă de 110 miliarde de lei, iar achitările cu cardul vor atinge 4%. Mai sunt încă 25 miliarde de lei – economia neobservată, achitările pe care le face cetățenii când merg la piață. Ba mai mul, anul acesta moldovenii vor extrage din bancomate 40 miliarde de lei pentru, dacă acești bani ar fi fost utilizați pentru achitarea de bunuri și servicii atunci băncile ar percepe comisioane echivalente cu 800 de milioane de lei. Însă tradiția cetățenilor de a scoate numerar și-n bancomate și a face achitări cu numerar provoacă ratări de venituri la bănci”, a precizat Ioniță.
Potrivit expertului, în 20 de ani volumul achitărilor cu cardul a însumat 15,6 miliarde de lei dintre care mai mult de jumătate au fost făcute în anul 2016, 2017. Una din ipoteze este liberalizarea regimului de vize care a dus la intensificarea călătoriilor în Europa unde moldovenii au învățat că este foarte simplu să faci achitările cu cardul. Deși există o creșterea exponențială a achitărilor electronice, acestea rămân la un nivel destul de jos în comparație cu statele din UE unde ponderea este de 20%. Dacă se va menține ritmul de creștere atunci în cinci ani Republica Moldova va atinge media europeană.
