În scrisoarea de răspuns, compania afirmă că oricine îi poate vizita și afla mai multe despre activitatea IMAS, „despre procedurile de lucru și calitatea datelor pe care le putem furniza, despre portofoliul nostru sau orice alte elemente de interes”.
IMAS afirmă că inițiatorii declarației, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a cerut informații de la IMAS și le-a primit. „Reprezentanții acestei organizații ne-au contactat în data de 12 decembrie 2017, ora 13:21, adresându-ne următoarea solicitare: “În legătură cu lansarea Barometrului socio-politic din 12 decembrie 2017, solicităm respectuos să ne expediați chestionarul utilizat la efectuarea sondajului referitor la întrebările despre societatea civilă (pag. 18 și 19 din documentul publicat)”.
Totodată, în comunicatul remis de companie, se spune că „figurează alte observații și întrebări asupra cărora nu ni s-a cerut punctul de vedere nici în cadrul acelei discuții, nici ulterior”. Mai jos vedeți cum IMAS răspunde la întrebările ridicate pe marginea sondajului:
– Acuzele privind consecutivitatea întrebărilor și generarea răspunsurilor care să favorizeze comanditarul sondajului: asupra consecutivității întrebărilor din sondaj puteam fi întrebați și se putea astfel evita lansarea enunțarea unor ipoteze inutile. Ordinea întrebărilor poate fi probată simplu, printr-o vizită la sediul [imas] și accesarea în regim electronic a chestionarului utilizat pentru acest proiect. Până veți răspunde invitației noastre de a ne vizita, vă precizăm ordinea indicatorilor din chestionar: încrederea în societatea civilă, baterie de percepție privind societatea civilă (12 enunțuri, aplicați aleatoriu, prin rotație, pentru fiecare respondent, pentru a evita astfel “efectul de listă”), percepții generale despre referendumuri și indicator privind referendumul privind votul mixt. În consecință, nici unul din efectele menționate de dvs. nu putea să apară deoarece a fost respectată tehnica de a aplica mai întâi întrebările mai generale, globale, iar apoi au fost adresate întrebări privind situații specifice. Oricum, noi apreciem nivelul înalt de cunoștințe tehnice privind formularea și ordonarea întrebărilor dintr-un chestionar și faptul că monitorizați acest lucru legat de sondaje. Este o premieră pentru piața Republicii Moldova, premieră ce sperăm să continue și cu sondajele care vor urma.
– Acuze privind formularea mai multor întrebări: suntem oricând deschiși să vă răspundem la fiecare solicitare, dar doar dacă ele sunt enunțate punctual. În ceea ce privește întrebarea „Unele ONG-uri, cu susținerea PCRM, Platforma DA și Partidul Nostru, au venit cu inițiativa de a organiza un referendum pentru anularea votului mixt? Ce părere aveți despre aceasta?” vă precizăm că formularea acestei întrebări coincide cu modul în care s-au derulat evenimentele la acea dată. În plus, o analiză mai detaliată a răspunsurilor arată că ipotezele dvs. nu se susțin nici de această dată: 71.4% din votanții Platformei DA consideră acest referendum o idee bună, iar 54.4% din votanții PAS au aceeași părere. Se pare că formularea întrebării nu i-a determinat pe acești votanți să respingă acest demers, majoritatea votanților de acest tip susținând această inițiativă.
– Acuzele privind utilizarea manipulatorie a rezultatelor de sondaj: compania [imas] este o companie sociologică și nu are responsabilități în elaborarea materialelor prezentate în mass-media.
– Metodologie: vă reamintim că metodologia aleasă pentru a evalua percepțiile cetățenilor privind societatea civilă a fost similară cu cea utilizată și în cadrul altor studii efectuate încă din 2010 la comanda unor ONG-uri din Republica Moldova. Așa cum puteți observa în anexa acestui comunicat, bateria de itemi utilizată pentru a măsura percepții privind societatea civilă este corectă ca și scală de răspuns utilizată, este corectă și echilibrată ca și formulări (12 enunțuri, jumătate pozitive, jumătate negative) și s-a folosit “rotirea itemilor” pentru a evita inclusiv “efectul de listă”.
