„În 2017, dialogul RM cu UE a fost unul discontinuu și lipsit de progrese, iar contradicțiile majore pe subiecte de politică internă, injustiție, inegalități sociale și politice, a cauzat dezacorduri serioase. Sistemul electoral mixt adoptat în 2017 nu rezolvă riscul manipulării viitoarelor alegeri parlamentare prin campanii excesiv de scumpe, prohibitive pentru opoziție, și frontiere trasate discreționar. Recuperarea credibilității politice cu UE este o miză imposibilă de atins dacă coaliția de guvernare nu-și va potrivi ceasul după normele și cerințele Agendei de Asociere. Guvernul RM nu va putea debloca asistența financiară a UE fără a da răspunsuri satisfăcătoare la reformele blocate în: sistemul bancar, anticorupție și justiție, sectorul energetic, starea de fapt a instituțiilor din justiție, oligarhizarea alegerilor”, a explicat directorul IDIS, Igor Munteanu.
În ceea ce privește sistemul bancar, economistul Veaceslav Ioniță a spus că băncile care se află sub supravegherea specială a BNM (MICB, MAIB şi Victoriabank) reprezintă la moment fundamentul sistemului bancar al Republicii Moldova, aceste bănci deţinând cca 63% din totalul activelor din sistemul bancar. După introducerea procedurilor speciale, timp de aproape un an ponderea activelor acestora s-a redus nesemnificativ de la 66,2% în iunie 2016 până la 64,7% în iulie 2017. Or, aceasta dețin și doua treimi din totalul creditelor neperformante.
”Anul curent pentru agricultură și dezvoltarea rurală este marcat prin rezultate pozitive obținute de agricultori în sectorul vegetal, regresul minor înregistrat în sectorul animalier, creșterea exporturilor de produse agricole și agroalimentare în UE și CSI. Pe lângă rezultatele relativ bune înregistrate la finanțarea agriculturii sunt semnale clare, că unele măsuri nu dau rezultatele așteptate. Numai 120 de producători agricoli și-au asigurat culturile agricole și animalele. Ca suprafață asigurată s-au înregistrat circa 5800 ha (diverse culturi) din cele peste 1,6 milioane ha de teren arabil și circa 2000 capete de animale. La fel, nu a fost nici un dosar la măsura legată de promovarea producției pe piețele de desfacere (măsura 1.9), și doar 2 cereri la măsura privind stimularea consolidării terenurilor agricole”, a precizat Viorel Chivriga, directorul de programe IDIS Viitorul.
La capitolul industrie, economistul, Ion Tornea susține că ponderea IMM în numărul total de întreprinderi din RM a rămas constant peste 97% în ultimii ani. Cu toate acestea, contribuția acestora la ocuparea forței de muncă și cifra de afaceri totală a scăzut: 55% în 2015 față de 59% în 2010 la ocuparea forței de muncă, şi 31% în 2015 comparativ cu 37% în 2010 la cifra de afaceri. Faptul că ponderea IMM în totalul ocupării și cifrei de afaceri este în scădere, pe când numărul lor a rămas relativ constant sau a crescut chiar, este un indicator al deteriorării mediului operațional pentru IMM.
”Moldova ar putea înregistra urmare a implementării DCFTA o creştere economică de peste 5% pe termen lung. Astfel, prognozăm că importurile vor creşte cu 20% în 2017 și cu 18% în 2018, iar exporturile cu 18% în 2017 și cu 15% în 2018. Actualmente, peste 60% din exporturile moldoveneşti sunt orientate spre piaţa europeană. Astfel, reiese că avem întreprinderi competitive”, este de părere economistul Iurie Gotișan.
O problemă pentru economia Republicii Moldova constatată de către experta în politici sociale, Viorica Antonov este nivelul ridicat de locuri de muncă informale, în special în agricultură (51,5%) și comerț (16,6%) indică faptul că este necesară deblocarea potențialului anumitor segmente de ocupare care să permită locuri de muncă flexibile și reduse cu jumătate de normă în special în mediile rurale, inclusiv create cu suportul programelor investiționale sau a granturilor pentru dezvoltare. De asemenea, se observă creșterea numărului tinerilor (15-29 ani) care nu sunt angajați și nici antrenați la studii, 56,8% din numărul total de tineri inactivi în 2016, ceea a constituie cu 27,5% mai mult față de anul 2015.
La finalul prezentării, Ion Tăbârță s-a referit la economia regiunii din stânga Nistrului, care potrivit lui, în ultimii ani s-a confruntat cu o criză economică fără precedent. În semestrul II al anului 2017 se observă o ușoară ameliorare a economiei regiunii transnistrene. Se atestă o dinamică pozitivă a industriei regiunii și a rulajului comerțului exterior. Cu toate acestea, vulnerabilitatea economiei regiune la șocurile externe este extrem de ridicată. Exporturile regiunii sunt dominate de câteva categorii de mărfuri și sunt limitate geografic. Economia transnistreană este concentrată în câteva ramuri industriale, ceea ce expune regiunea la un risc foarte mare.
