Expertul economic de la „IDIS Viitorul” Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși BNM cunoștea o bună parte din informațiile prezentate în raport, instituția a preferat să nu divulge nimic cetățenilor. „Kroll ia informația de la BNM. BNM, cu 2,5 ani în urmă, putea să ne spună: stimați cetățeni ai RM, noi deținem informația prin care 50 de indivizi din RM, din banii furați, au primit 50 de milioane de dolari. Procuratura să spună că a fost sesizată de BNM și că a deschis pe fiecare caz în parte dosar penal. De asta a trebuit eu să aștept până acum? Ca Kroll să-mi spună mie că ei au primit informația de la BNM? Kroll este un fel de traducător, de purtător de cuvânt al BNM”, susține Veaceslav Ioniță.
Directorul Executiv „Transparency International Moldova”, Lilia Carașciuc, a adăugat că asta confirmă complicitatea Băncii Naționale, menționând, totodată, dispariția anumitor probe privind tranzacțiile efectuate.
Veaceslav Ioniță accentuează că, deși Kroll menționează că au fost distruse documente, inclusiv în format electronic, în spațiul public nu au apărut informații privind existența unor dosare penale în acest sens. Mai mult, expertul economic din cadrul organizației „Expert Grup” Sergiu Gaibu, reiterează că în sistemul bancar există cerințe foarte dure privind modul de păstrare a datelor. Mai exact, există obligativitatea de păstrare a copiilor.
„Există dublări garantate. Există foarte multe semne de întrebare atunci când informația a dispărut, nu este de găsit, adică au fost distruse. Lucrul acesta clar a fost făcut cu intenție”, susține Sergiu Gaibu.
Experții s-au întrebat de ce BNM a cerut companiei Kroll să investigheze doar perioada anilor 2012-2014. „Dacă acum se iau unele decizii de judecată prin care se declară falimentări nejustificate, insolvabilități. Toate aceste lucruri sunt următorul pas în ceea ce înseamnă închiderea tranzacției de furt a miliardului”, menționează Veaceslav Ioniță.
Specialiștii mai spun că nu este suficientă investigarea fraudei din punct de vedere financiar și tehnic. Sergiu Gaibu spune că „este necesară o investigație, un audit din partea Parlamentului, ca să se constate cum au acționat autoritățile, să fie dat răspuns de ce organele de stat nu au reacționat”.
Cât despre cele 50 de milioane de dolari, care au ajuns la persoane fizice din Republica Moldova, potrivit companiei Kroll, experții se întreabă de ce autoritățile de la Chișinău nu au anunțat la ce etapă se află investigațiile și în acest caz. „BNM nu este împuternicită să divulge informații în ceea ce privește persoanele fizice. Este vorba de legea cu privire la datele cu caracter personal. Procuratura este cea care deține informația, are dreptul, chiar este obligată să opereze cu aceste date și să vină cu o declarație. Să spună, de exemplu, că cunoaște unde sunt aceste 50 de milioane de dolari, că le-a blocat în conturi sau activele acestor persoane, că le va recupera. Există dubii din păcate”, a declarat Sergiu Gaibu.
La rândul său, Veaceslav Ioniță a zis că ,din raportul BNM și al Ministerului Finanțelor, se vede clar că banii furați nu au fost recuperați. „Kroll scrie în raport că 20% din banii care au fost furați s-au întors în Moldova. Se întorc banii în Moldova, iar Kroll-ul rămâne într-un șoc și spune că, din nefericire, nu au reușit să obține informația”, a menționat Veaceslav Ioniță. Expertul se întreabă însă cum s-a întâmplat că Kroll a obținut informații din Letonia, Cipru și chiar din China.
Pe parcursul emisiunii, ședul Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost contactat de mai multe ori, însă acesta nu a răspuns la telefon.
