„În ultimi ani economia regiunii transnistrene cunoaște un regres profund. Din anul 2014, principalii indicatorii macroeconomici s-au înrăutățit. „Regresul economiei regiunii transnistrene se explică prin faptul că, structural, economia din stânga Nistrului s-a modernizat puțin, ea rămânând, în esență, una de tip sovietică. Totodată, acolo există monopolul companiei Sheriff, care dictează regulile de joc pentru toate entitățile economice”, a spus Tăbârță.
Potrivit lui, cauza care a generat recesiunea economică în regiune este de natură geopolitică. Este vorba de criza ucraineană, ca urmare anexării Crimeii și invaziei Federației Ruse în Donbass. Acest lucru a schimbat optica Kievului, care până în 2014 tolera acțiunile autorităților neconstituționale de la Tiraspol, în a privi și aborda situația lucrurilor din regiune. Drept urmare, Kievul a stopat drastic contrabanda transnistreană din regiunea Odessa, care era o sursă de venit pentru elitele regionale. Portul din Iliciovsk – un nod al contrabandei transnistrene spre restul lumii – a fost închis comerțului ilicit, ceea ce a cauzat regiunii transnistrene prejudicii economice semnificative. În retorica Tiraspolului, vinovat de situația economică dificilă a regiunii se face Ucraina, care a impus blocada economică în stânga Nistrului, iar Chișinăul care pune piedici relațiilor economice ale regiunii cu restul lumii.
„În a doua jumătate a anului 2017 se observă o ușoară ameliorare a situației economice din regiune. În lunile ianuarie-octombrie ale lui 2017, volumul producției industriale s-a cifrat la 601,7 milioane USD, ce reprezintă o ușoară creștere față de perioada similară a anului precedent, când producția industrială s-a cifrat la 595,1 milioane USD. Creșterea producției industriale se explică prin reluarea activității de lucru în regim normal, din luna aprilie, a Uzinei Metalurgice de la Râbnița. Un rol important în economia regiunii din stânga Nistrului îl ocupă producția de energie electrică. În lunile aprilie-mai a fost sistată livrarea de energie electrică către malul drept, ceea ce a provocat pagube economice semnificative regiunii transnistrene. În acea perioadă Chișinăul a importat curent electric din Ucraina, însă ulterior s-a revenit la vechiul furnizor, Centrala Electrică de la Cuciurgan”, a precizat Tăbârță.
În ceea ce privește exporturile, acestea s-au majorat cu 17,3% față de perioada similară a anului 2016, în primele 10 luni ale anului 2017 ele fiind în sumă de 515,9 milioane USD, iar importurile au crescut până la 809,1 milioane USD, cu 69,2 milioane USD mai mult. Cele mai multe livrări de mărfuri și produse regiunea din stânga Nistrului le-a făcut spre pe malul drept al Nistrului, după care urmează Ucraina și România. Importurile sunt dominate de Federația Rusă, Ucraina și malul drept al Nistrului.
Expertul IDIS „Viitorul” atrage atenția asupra unui detaliu important în comerțul regiunii transnistrene. Este vorba de Acordul de Liber Schimb, care contrar scenariilor apocaliptice, livrate pe filiera geopolitică, că regiunea va fi invadată de mărfuri din UE, s-a dovedit a fi în beneficiul Tiraspolului care își livrează mărfurile și produsele în UE fără taxe și accize, iar acest lucru a salvat o parte din agenții economici. În același timp, expertul scoate în evidență că nu există un mecanism oficial de monitorizare, cunoscut opiniei publice, a aplicabilității Acordului de Liber Schimb în regiunea transnistreană.
În concluzie, Ion Tăbârță a menționat că Chișinăul trebuie să insiste pe respectarea angajamentelor asumate de către Tiraspol la semnarea Acordului de Liber Schimb. Asta presupune că Chișinăul să primească un acces mai mare de a influența economia regiunii transnistrene. În așa mod, ulterior, regiunea transnistreană poate fi pusă într-o dependență economică pozitivă față de malul drept. Astfel, creându-se condițiile apropierii social-economice, iar apoi și politice, a malului stâng al Nistrului față de cel drept.
