Agerpres menționează că puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice.
Potrivit unor date, cutremul a afectat aproximativ 12 mii de clădiri din Republica Moldova. În noaptea de 5 spre 6 martie, a fost creată o comisie de stat pentru evaluarea pagubelor provocate de cutremur și eliminarea consecințelor acestuia. Potrivit datelor comisiei, pagubele totale s-au ridicat la 16,3 milioane de ruble (21,7 milioane de dolari SUA la rata din 1977). Pe 11 martie, a fost emis un ordin al Sovietului de Miniștri al URSS privind alocarea sumei necesare pentru reconstrucția republicii. Au fost alocate sume colosale, dar și volumul de lucrări de reconstrucție era enorm. Pe lângă restaurarea clădirilor distruse de cutremur, au fost construite altele noi. Arhitecții și inginerii sovietici și-au făcut concluziile după cutremurul din 1977. Astfel, au fost susținute numeroase teze de disertație în domeniul ingineriei seismice, a început proiectarea și construcția masivă a construcțiilor din beton pentru zonele seismice, cum ar fi clădirile înalte de pe strada Păcii de la Botanica.
Un cutremur puternic, asemănător celui din 1977, ar putea distruge o bună parte din fondul de locuințe din municipiul Chișinău. Totuși, seismologii nu pot să prezică mișcările tectonice, dar spun că Republica Moldova se află într-o zonă cu activitate seismică sporită. Multe dintre clădiri au fost construite acum 50 sau chiar o sută de ani și ar putea să nu mai reziste unui cutremur de proporții, menționază Radiochisinau.md. Seismologii menționează că pagubele provocate de un potențial cutremur de peste 7 grade pe scara Richter ar depăși cu mult fondurile necesare pentru realizarea unor lucrări de inventariere și consolidare a clădirilor nesigure. În Chișinău sectoarele cu cele mai multe clădiri vulnerabile la seisme sunt Centru și Poșta Veche, susține directorul Institutului de Geologie, Vasile Alcaz.
Cu peste 4.000 de morţi şi cu circa 40.000 mii de răniţi s-ar solda un eventual cutremur care ar depăşi 6 grade pe teritoriul R. Moldova. Cel puţin aşa arată nişte date ale Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MCDT). Clădirile construite în perioada sovietică, care deja au trecut prin câteva cutremure mari şi care nu au avut parte de reparaţii, dar şi clădirile care se construiesc acum, orientate spre cantitate şi viteză, deseori în detrimentul calităţii, reprezintă principalele temeri ale specialiştilor, menționează Ziarul de Gardă.
Cel mai puţin rezistente construcţii sunt clădirile vechi, cu cinci etaje, asa-zisele „hruşciovci”, construite în ’60—’70, secolul trecut. De asemenea, un mare pericol îl prezintă blocurile construite până în anii ’60, dar şi clădirile construite în ultimii ani, pe piloni de beton.
Potrivit specialiştilor, construcţiile civile au, de regulă, un termen de rezistenţă de 50-100 de ani. Multe edificii au deja termenul depăşit. Totodată, în aceste case s-au făcut puţine reparaţii după cutremurele puternice din secolul trecut, astfel ele fiind supuse unui risc mai mare.
