Menționăm că articolul 11 al legii cu privire la ANI se referă la concursul pentru suplinirea funcțiilor de președinte și vicepreședinte al Autorității, iar punctul 12 se referă la condițiile care trebuie îndeplinite pentru desemnarea candidatului câștigător.
Astfel, prin decizia luată marți, CC a stabilit că testul la poligraf va fi doar o etapă a concursului, dar nu una decisivă, așa cum era înainte.
Curtea a fost sesizată de Teodor Cârnaț, cel care a fost exclus din competiția pentru șefia ANI, în octombrie 2017, după ce a picat testul la poligraf.
„Curtea a reținut că certitudinea științifică a rezultatului testului poligraf are, în general, o pondere redusă. Chiar articolul 22 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 269 din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat prevede că rezultatele acestuia „sunt prezumtive și orientative și că nu pot constitui probe în cadrul vreunei proceduri”. Totuși, în ciuda acestei ponderi reduse a certitudinii rezultatului testului poligraf, ingerința în dreptul de a participa la administrarea treburilor publice și în dreptul la muncă are o pondere mare. Practic, în cazul în care nu susțin în mod pozitiv testul poligraf, candidații la funcția de Președinte sau de Vicepreședinte al Agenției Naționale de Integritate nu pot fi desemnați câștigători ai concursului. Din această perspectivă, Curtea a considerat că obligativitatea susținerii pozitive a testului poligraf reprezintă o măsură disproporționată”, se arată în decizia CC.
Decizia Curții este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
