Joi, 26 aprilie, în Parlamentul R. Moldova au fost comemorate victimele accidentului nuclear de la Cernobîl. În același timp, șeful statului a acordat distincții de stat unui grup de participanți la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl.
„Totodată, pentru contribuție la protecția socială a cetățenilor afectați de radiație ionizantă, merite în asigurarea echilibrului ecologic și activitate organizatorică intensă, am decis să confer distincții de stat unui grup de participanți la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl”, a scris Igor Dodon pe pagina sa de facebook.
Detalii despre tragedia de acum 32 de ani. Cine ar fi vinovat
Dezastrul a avut loc în urmă cu 32 de ani, pe teritoriul actualei Ucraine, pe atunci, aflată în componența Uniunii Sovietice. În dimineața zilei de 26 aprilie 1986, reactorul 4 de la centrala nucleară de la Cernobîl a explodat. În urma deflagrației, 50 de tone de combustibil nuclear a fost aruncat în atmosferă, afectând instantaneu orice ființă din perimetrul reactorului.
Suflul a spulberat capacul de ciment şi a trimis un nor imens de material radioactiv la 2 kilometri în atmosferă. În jurul reactorului, a fost delimitată o suprafaţă pe o rază de 30 de kilometri, fiind denumită „Zona de excludere”. În mod surprinzător, zona este deschisă turiştilor din anul 2010, însă puţini se aventurează să ia în piept tăcerea asurzitoare de aici, relatează The Independent.
În jur de 160 de localităţi se află în Zona de Excludere, însă cea mai cunoscută este Pripyat, la aproape 20 de kilometri de centrala nucleară. După explozie, întregul oraş a fost înconjurat cu garduri de sârmă ghimpată, până în anul 2000. Cel mai contaminat loc din orăşel este subsolul spitalului, pentru că aici au fost aduse primele victime. Deşi sunt încă multe lucruri şi resturi contaminate, specialiştii spun că există mari şanse ca zona să aibă un viitor luminos ca rezervaţie naturală, tocmai pentru că a fost ocolită de oameni. Lupi, castori şi chiar cai sălbatici s-au adaptat în această arie sălbăticită.
Estimările arată că o suprafaţă totală de 17 milioane de kilometri pătraţi din Belarus, Rusia şi Ucraina a fost contaminată cu radiaţii rezultate în urma accidentului de la Cernobîl, 19 regiuni au fost afectate, în special zonele din jurul oraşelor Bryansk, Kaluga, Tula şi Orel. La momentul accidentului, în aceste regiuni locuiau aproximativ şapte milioane de persoane, dintre care trei milioane erau copii. Aproximativ 350.400 de persoane au fost mutate sau au părăsit aceste regiuni. Totuşi, aproximativ 5,5 milioane de persoane, între care peste un milion de copii, continuă să trăiască în regiunile contaminate. Peste 40 de elemente radioactive au fost eliberate din reactorul avariat, în special în primele zece zile după producerea accidentului. Cele mai semnificative dintre acestea sunt iodul, Cesiul şi Stronţiul (în special Sr-90).
Conform unui studiu publicat la New York, în aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe părţi ale globului au murit din cauza contaminării radioactive produse după accidentul de la centrala nucleară din Cernobîl, din 1986.
