Printre cei care au mers în zona contaminată a fost și Gheorghe Vlad. Bătrânul spune că nu va uita niciodată calvarul prin care a trecut.
„Ne-au luat și nici nu ne-au spus unde plecăm. Ne-au închis pe la „voenkomat” cum se spunea atunci, ne-au încuiat în niște camere și ne-au suit în autobuz și pe drum ne-au spus că plecăm la Cernobîl. Ne-am dus acolo și am lucrat după comanda celor mai mari”.
Catastrofa din 1986 le-a afectat mult sănătatea spune Mircea Dudău, care a parcurs aproximativ 200 de kilometri pentru a ajunge la Chișinău ca să-și comemoreze colegii.
„Noi nu suntem sănătoși, suntem bolnavi. Noi lucram la stație și o secundă dacă nu reușeai să i-ai lopata să dai musorul cu radiație strigau să fugim de acolo. Spuneau du-te și lucrează până aici, dar nu fă altceva că este mare radiație și lucram. Ne trăgea la somn”.
Cei care au participat la lichidarea consecințelor avariei erau bărbați tineri, care abia își întemeiase familiile, susține un alt participant.
„Este o zi neagră, o zi de doliu fiindcă în anul 1996, fiind locotenent tinerel în armată, am fost luați într-un elicopter și am aterizat în Cernobîl la stație”.
La evenimentul de astăzi au participat și soțiile celor decedați. Ele sunt nemulțumite că sacrificiul soților este răsplătit derizoriu.
„Tare îmi este greu, tot anul împrejur noi nu vedem nimic. 250 de lei ne dă în fiecare lună, dar ce să faci cu acești bani în timpul de față?”
Printre văduve se numără și vicepreședinta Uniunii Cernobîl, Ludmila Beșleagă. Femeia spune că și-a pierdut soțul acum 20 de ani, iar de atunci autoritățile nu și-au asumat responsabilitatea de a construi un monument dedicat victimelor catastrofei nucleare.
„Sunt peste o mie de văduve în republică, sunt peste trei mii de copii care au rămas orfani de tată, ei tot au necesitate de a veni și a se închina la monumentul părintelui unde va fi scris numele și prenumele tatălui sau al bunelului” afirmă Ludmila Beșleaga, vicepreședintele societății Cernobîl.
Valul de radiație de la Cernobîl a afectat Ucraina, Moldova, Belarus, Rusia şi alte 14 ţări europene. Mii de oameni care locuiau în zonele cele mai apropiate și-au pierdut viața în anii ce au urmat din cauza diverselor maladii. La acţiunile de lichidare a consecinţelor catastrofei au participat peste 3.500 de moldoveni de pe ambele maluri ale Nistrului. Peste 80 la sută dintre cei care sunt în viață suferă de diferite afecţiuni.
Reporter: Carolina Russu;
Operator: Oleg Cozlov.
