Tradițional, jurnaliștii au început „Marșul Solidarității” la Parlament, ulterior au mers la reședința președintelui, la Guvernul și la Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Organizatorii evenimentului au chemat jurnaliștii să-și unească forțele. Reprezentanții organizațiilor de media susțin că, la capitolul libertate, presa are de suferit.
„Există o stagnare, pentru că chiar dacă se fac mici schimbări pe un anumit segment, oricum sunt multe altele. Lucrurile nu se schimbă, ci se deteriorează, din păcate. Vedem că politica editorială la multe posturi care au fost cesionate nu s-a schimbat. Nu există schimbare în bine,” a spus Nadine Grosu, directoare CJI.
Unii jurnaliști susțin că presa independentă rezistă tot mai greu, iar accesul la informație este îngrădit de către autorități.
„Avem presă liberă, dar foarte puțină. Este în minoritate și merită să fie susținută și protejată. Din acest motiv suntem aici,” a menționat Natalia Morari, jurnalistă.
„Suntem marcați de noi forme ale îngrădirii accesului la informație. Am simțit o schimbare a abordării comunicării din partea instituțiilor de stat. Se aliniază cu șefii – comunicatorii,” a spus Sorina Ștefârniță, directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism.
„Probabil, lucrurile se înrăutățesc din ce în ce mai mult. Avem tot mai multe surse de informare, dar care nu respectă regulile deontologice. Urmărim că sunt aceleași agende promovate de diferiți jurnaliști, bloggeri, diferite site-uri de știri false,” a spus Vlada Ciobanu, jurnalistă.
„Eu mă simt liber, eu gândesc liber și eu scriu liber. Și ceea ce fac colegii mei în fiecare zi în redacție. Încercăm să le spunem să gândească cât mai liber și să scrie, asta este cel mai important.
Ziua mondială a libertății presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993. După 24 de ani, starea jurnaliștilor din întreaga lume arată dramatic: numai în ultimul deceniu, 827 de jurnaliști au fost uciși,” a mărturisit Aurica Rusnac Jardan, jurnalistă.
Reporter: Ana Sîrbu
Imagine: Oleg Cozlov
