În an electoral Guvernul a majorat cheltuielile
De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă ca deficitul bugetar să ajungă la 3,0% din PIB în 2018 (de aproape patru ori mai mare ca în 2017 (n.r.), urmând să se reducă la 2,5% din PIB în 2019 și 2,2% în 2020.
„Creșterea se așteaptă să fie solidă și să atingă 3,8% în 2018 și 3,7% în 2019, dar va rămâne sub mediile istorice (de 4,6%). Pe termen mediu, recuperarea remitențelor, împreună cu creșterea salariilor private, vor susține consumul privat, care va rămâne un factor-cheie al creșterii economice. Creșterea importurilor va depăși creșterea exporturilor, ceea ce va duce la o contribuție negativă a comerțului net la creșterea PIB”, susţin experţii de la Banca Mondială.
În raport este menţionat şi impactul alegerilor parlamentare din noiembrie 2018, care a forţat Guvernul ca după o contracție prelungită, să majoreze investițiile publice, cu accent pe sectorul drumurilor.
În raport se menţionează că în scenariul de bază, se preconizează că deficitele fiscale vor rămâne sub control.
Banca Mondială mai constată o serie de riscuri și provocări. Astfel după doi ani de condiții climatice bune, condițiile meteorologice extreme pot afecta producția agricolă cu consecințe asupra creșterii globale. Totodată chiar dacă sectorul bancar sa stabilizat, Banca Mondială susţine că este important “să se continue reformele și să se consolideze transparența în acest sector”.
Moldova are nevoie de o creștere mai rapidă pentru a se apropia de țările din UE
Potrivit raportului creșterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali și schimbările potențiale ale comerțului internațional și ale relațiilor de migrație ar putea submina exporturile și fluxurile de remitențe, ceea ce poate lovi şi în economia Moldovei.
În opinia celor de la Banca Mondială, chiar dacă autoritățile au depus eforturi pentru a reduce riscurile macroeconomice, Moldova are nevoie de o creștere mai rapidă pentru a se apropia de nivelul din țările din UE.
„Pentru ca acest lucru să se întâmple, Moldova are nevoie de reforme profunde de transformare care vor crea locuri de muncă noi și mai bune în sectorul privat și, în consecință, vor crea spațiu pentru nevoile investițiilor publice”, se arată în raportul Băncii Mondiale.
Anterior Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova susţinea într-o estimare a situaţiei economice că ţara noastră nu ajunge din urmă, ci din contra se depărtează şi mai tare de nivelul de dezvoltare a statelor din regiune.
„Făcând abstracție de faptul că și alte state cresc economic, având o rată medie anuală de creștere a PIB-ului național de 4,5%, Moldova va ajunge la nivelul de dezvoltare economică (văzută ca PIB per capita) din anul 2016 a Bosniei-Herțegovina abia peste 16 ani, a Poloniei – peste 37 de ani, iar a UE – peste 45 de ani”.
Şi CNPM constata că necesitatea unor reforme radicale în economie este stringentă pentru a depăşi aceste decalaje.
