1. Posibilă fraudă – Anularea votului
Se afirmă că ”Cea mai des folosită metodă de fraudare este anularea votului pentru un anumit candidat prin aplicarea frauduloasă, pe ascuns a unei ștampile în plus pe buletinul de vot de unul sau mai mulți membri ai biroului electoral, în momentul numărării voturilor.”
Dezmințire
Regulile interzic păstrarea ştampilelor electorale în mesele de serviciu, sertare, transmiterea spre păstrare persoanelor neautorizate, purtarea acestora în buzunarele îmbrăcămintei, iar responsabilitatea şi controlul privind respectarea regimului de păstrare a ştampilelor electorale o deține președintele(a) biroului electoral (vezi Instrucțiunea privind modul de utilizare a ștampilelor electorale la alegeri și referendumuri, pct. 13 – 14).
După ce votarea a luat sfîrșit la ora 21:00, înainte de deschiderea urnelor de vot, toate ștampilele cu mențiunea „Votat” se adună, se numără și se transmit președintelui(ei) biroului electoral al secției de votare pentru păstrare (vezi Regulamentul cu privire la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare, aprobat de CEC la 7 octombrie 2014, pct. 73).
Prin urmare, atunci când are loc numărarea voturilor, membrii biroului electoral nu au acces la ștampilele electorale.
Voturile sunt numărate de toți membrii biroului electoral, în mod deschis. Membrii sunt delegați din partea tuturor fracțiunilor parlamentare și autorităților publice din localitatea unde este amplasată secția de votare, unii membri pot fi funcționari electorali din rezerva CEC. La fel, la numărătoare asistă observatorii diferitor organizații locale și internaționale, precum și reprezentanți și observatori ai tuturor concurenților electorali. Astfel, legislația garantează transparența acestui proces, orice persoană abilitată are dreptul să fie prezent și, în caz de abateri, să înainteze sesizări și contestații.
În cazul în care vreun concurent electoral sau organizație non-guvernamentală suspectează că alegerile ar putea fi fraudate, are toate drepturile garantate de lege să își înainteze observatori și reprezentanți în secțiile de votare (conform Codului electoral, art.15 și art.68).
2. Posibilă fraudă – Alegătorul absent
Se afirmă că ”Pentru realizarea votării abuzive în absența alegătorului, se falsifică semnăturile pe lista de alegători a celor care nu s-au prezentat la vot, după care, la sfârșitul procesului de votare, se adaugă în urnă buletine deja ștampilate pe numele candidatului pentru care se fraudează. Metoda se aplică spre sfârșitul zilei de votare și se bazează fie pe mituirea celorlalți membri ai biroului electoral pentru a ”închide ochii”, fie pe neatenția acestora.”
Dezmințire
Pentru a putea vota, alegătorul trebuie să fie verificat de operator, care fixează participarea la vot în Sistemul informațional automatizat de stat (SIAS) „Alegeri”. Ulterior, la prezentarea actului de identitate, membrul biroului electoral găsește alegătorul în lista electorală. Alegătorul aplică semnătura în lista electorală, în dreptul numelui său, după care primește buletinul de vot, împreună cu actul de identitate, în care va fi aplicată ștampila de securizare (vezi Regulamentul CEC cu privire la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare, din 7 octombrie 2014, la pct. 61).
Mai mult, posibilitatea ca buletinele de vot ”fraudate” să fie introduse în urnă este limitată datorită prezenței în secția de votare a membrilor birourilor care reprezintă – consiliul local, concurenții electorali, precum și a funcționarilor electorali din rezerva CEC.
La fel, conform cerințelor regulamentare, urna de vot este amplasată într-un loc care este monitorizat de către cel puțin un membru al biroului electorale. Urna de vot este urmărită și de observatori, reprezentanții concurenților electorali și, după caz, de către presă.
3. Posibilă fraudă – Suveica
Se afirmă că ”Este cea mai sigură, dar și cea mai costisitoare modalitate de a fraudă. Se aplică astfel: se fură un buletin de vot din secție și apoi se dă din mână în mână, în afara secției de votare. Cel care primește buletinul furat și gata ștampilat pe cine ”trebuie”, intră cu el în secția de votare, ia un buletin nou, intră apoi în cabina de vot și, fără a-l ștampila, îl pune în buzunar. Iese din cabina de vot și introduce în urnă buletinul gata ștampilat primit de la organizatorul schemei de fraudare. Apoi iese din secție și predă organizatorului celălalt buletin, neștampilat. Acesta va fi apoi ștampilat pe numele candidatului favorit și va fi predat în continuare următorului alegător implicat în schemă, care va repeta procedura de trucare. Ciclul se repetă de câte ori este nevoie.”
Dezmințire
Buletine de vot se predau organelor electorale prin act de predare-primire, unde este fixat numărul exact al buletinelor de vot. În cazul în care, la deschiderea/închiderea secției de votare, se observă că lipsește unul sau mai multe buletine sau că sunt mai multe decât se indică în actul de predare-primire, atunci acest lucru poate duce la anularea rezultatelor în acea circumscripție și se va deschide un dosar penal în baza art.182 din Codul penal, iar făptașul va fi pedepsit cu amendă sau închisoare.
La fel, în prezent nu mai sunt folosite cabine de vot închise (cu draperii), acestea acum reprezintă o banchetă, cu un perete deschis, care permite observarea acțiunilor alegătorului. Astfel, alegătorului i se asigură secretul votului, nefiind vizibil unde aplică el ștampila ”Votat”, însă dacă cineva ar încerca să înlocuiască buletinul de vot, acest lucru ar fi imediat remarcat de persoanele care asistă la procedurile electorale și, chiar, de alți alegători prezenți la vot. Scoaterea buletinului de vot din secția de votare de către alegător este interzisă, iar dacă acest lucru se întâmplă, făptașul va fi pedepsit contravențional sau penal.
4. Posibilă fraudă – Proba-foto
Se afirmă că ”Alegătorul implicat în schema de fraudare intră cu telefonul mobil în cabina de vot și-și fotografiază buletinul de vot cu ștampila aplicată pe candidatul indicat de organizatorii fraudei. Fotografia este folosită apoi ca dovadă că alegătorul a votat cum i s-a cerut, în schimbul unei sume de bani sau a altor foloase materiale.”
Dezmințire
Fotografierea buletinului de vot completat este interzisă! (Vezi Regulamentul CEC cu privire la activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare, din 7 octombrie 2014, la pct. 63.) Cabina de vot este făcută astfel, încât, dacă o persoană va dori să-și fotografieze buletinul de vot, ea va fi văzută de membrii biroului electoral, de observatori sau chiar de alți alegători aflați în secția de votare. În cazul în care o persoană își fotografiază buletinul și se adeverește că a făcut acest lucru pentru a face dovadă în schimbul unei sume de bani sau altor foloase materiale, aceasta va fi pedepsită penal (vezi Codul penal, art.1811).
Începând cu anul 2014, CEC a uniformizat echipamentul electoral care se amplasează în localurile secțiilor de votare. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească localurile secţiilor de votare, cabinele şi urnele de vot din dotare, responsabilităţile organelor electorale şi ale autorităţilor administraţiei publice privind asigurarea infrastructurii necesare desfăşurării în bune condiţii a procesului de votare sunt descrise în Instrucţiunea cu privire la asigurarea infrastructurii secţiei de votare, adoptată prin hotărârea CEC nr. 2625 din 12 august 2014.
5. Posibilă fraudă – Lista suplimentară
Se afirmă că ”Cu o perioadă de timp înainte de data alegerilor, sute, mii sau chiar zeci de mii de persoane, care au fost plătite în acest scop, sunt ajutate să-și schimbe domiciliul în Chișinău și sunt trecute apoi în listele suplimentare. Metoda a fost folosită și la alegerile locale precedente, când mii de cetățeni și-au schimbat reședința în niște garaje din suburbiile Chișinăului, pentru a putea participa la vot în operațiunea de fraudare.”
Dezmințire
Conform legii, garajele nu au statut de locuință și pe adresele lor nu este posibilă obținerea domiciliului. La fel, înregistrarea masivă a cetățenilor în încăperi locuibile, fără temei justificat, poate duce la declararea alegerilor nule de către instanța de judecată, iar organizatorul fraudei va fi tras la răspundere penală (vezi art.182 alin.(2) din Codul penal).
6. Posibilă fraudă – Urna clonă
Se afirmă că ”Este folosită în procesul de votare cu urna mobilă, destinată persoanelor care nu se pot deplasa la secția de votare. După încheierea traseului, urna mobilă se pune în portbagajul mașinii cu care se deplasează membrii secției de votare arondate și se acoperă cu o prelată. Când se ajunge înapoi la secția de votare, de sub prelată se scoate o altă urnă de vot, identică cu cea legală, dar cu buletine ștampilate anterior cu cine ”trebuie”.”
Dezmințire
Urnele de vot mobile, ca și tot echipamentul electoral, este standardizat și confecționat doar la comanda CEC-lui, într-un număr limitat, conform necesităților secțiilor de votare. Acestea sunt semitransparente și se sigilează, de asemenea, cu sigilii autentice, care sunt numerotate. Urnele, sigiliile, cabinele de vot se află la strictă evidență și se transmit birourilor prin acte de predare-recepționare. Prin urmare, posibilitatea confecționării sau a transmiterii unor urne suplimentare nu este reală.
La fel, fiecare secție de votare deține buletine de vot cu seria proprie, astfel, alte buletine de vot din alte secții de votare nu pot fi utilizate pentru această secție, deoarece vor fi depistate imediat și anulate.
Persoanele care vor să voteze acasă au dreptul să solicite acest lucru cu 2 săptămâni până în ziua votării și inclusiv în ziua votării până la ora 15:00. Toți solicitanții se înscriu într-o listă separată și înainte ca membrii biroului să se deplaseze cu urna mobilă, ei primesc un număr de buletine egal cu cel al numărului de persoane înscrise în acea listă.
Astfel, este practic imposibil ca membrii care însoțesc urna mobilă și ar dori să o înlocuiască să știe din timp, cu exactitate, câte solicitări de vot la domiciliu vor fi în final, să cunoască exact câte buletine să sustragă și să le introducă într-o urnă falsă.
Totodată, diferențele dintre numărul buletinelor pentru o anumită secție de votare rămase neutilizate și cele utilizate sunt ușor de văzut chiar și la faza întocmirii procesului-verbal de totalizare a rezultatelor alegerilor, o copie a căruia se oferă reprezentanților concurenților electorali și observatorilor.
În afară de aceasta, membrii care se deplasează cu urna mobilă sunt monitorizați pe întreg traseul de parcurgere de către observatori și/sau reprezentanții candidaților, care ar putea cu ușurință să depisteze o așa-zisă urna falsă în portbagajul mașinii.
7. Posibilă fraudă – Diaspora
Se afirmă că ”Prin falsificarea votului persoanelor plecate la muncă sau la studii în străinătate. Cu puțin timp înainte de începerea votării se introduc în urnă mai multe buletine de vot ștampilate deja. Apoi, pe parcursul votării, un membru sau mai mulți din biroul electoral semnează pe lista de alegători în numele celor plecați în afara țării și care, evident, nu aveau cum să participe la vot.”
Dezmințire
În ziua alegerilor, la ora 07:00, preşedintele(a) biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa a cel puțin jumătate din membrii biroului, deschide urnele de vot, le verifică, le demonstrează celor prezenți la procedură, le sigilează, după aceea se verifică existenţa listelor electorale, buletinelor de vot, ştampilelor şi se întocmeşte un proces-verbal în două exemplare. Procesul-verbal este semnat de toţi membrii prezenţi ai biroului electoral şi un exemplar se introduce în urna de vot, după care preşedintele(a) declară votarea deschisă (vezi art.60 alin.(1) din Codul electoral). La procedură asistă observatorii și reprezentanții concurenților electorali.
Pe tot parcursul zilei votării, urnele se află la loc vizibil. Acestea sunt semitransparente, prin urmare se poate vedea cu ușurință dacă la venirea primului alegător urna este goală sau are ceva în ea.
Totodată, e știut că la scrutinele naționale (alegeri parlamentare, prezidențiale, referendum republican) alegătorii din străinătate participă la votare. Prin urmare, dacă un alegător ar vota în Republica Moldova și s-ar prezenta în aceeași zi la o secție de votare din străinătate, acest fapt îl depistează automat sistemul informatic (SIAS ”Alegeri”), se documentează și se pedepsește penal.
8. Posibilă fraudă – Alegătorul fantomă
Se afirmă că ”Fraudarea se realizează prin introducerea în urnă a unor buletine de vot gata ștampilate, în numele unor persoane decedate a căror semnătură este apoi falsificată pe lista de alegători.”
Dezmințire
Listele electorale se întocmesc în baza Registrului de Stat al Populației, iar atunci când un om moare, el este radiat automat din SIAS ”Alegeri”, în baza certificatului de deces prezentat de către rude sau de către autoritățile statului.
Listele electorale sunt tipărite cu 25 de zile înainte de ziua alegerilor și trimise birourilor electorale ale secțiilor de votare. Astfel, toți alegătorii au dreptul și pot să-și verifice datele în listele electorale la sediul birourilor electorale sau pe pagina web a CEC (https://verifica.cec.md/) și chiar să ceară excluderea din listă a unei rude/cunoștințe decedate prezentând acte doveditoare (certificatul de deces). Dacă organul electoral refuză radierea, acest lucru se contestă direct în instanța de judecată.
În afara persoanelor care au decedat în decursul a 25 de zile până în ziua votării (după ce listele electorale au fost tipărite), în liste ar putea figura și cetățenii moldoveni care au decedat și au fost înmormântați în străinătate, iar rudele sau apropiații acestora nu au prezentat actul de deces la oficiile de documentare a populației din Republica Moldova.
Cu toate acestea, chiar dacă se întâmplă ca numele unor persoane decedate să ajungă în listele electorale (din motivele prezentate mai sus), până în prezent nu a fost probat nici un caz precum că cineva ar fi votat cu aplicarea semnăturii sale în buletinul de vot în locul persoanei decedate.
