07 iunie 2018, ora 18:35

Parametrii revizuiți ai bugetului de stat pe anul 2018 presupun venituri în sumă de 36 miliarde 922 milioane de lei, cheltuieli – în sumă de 41 miliarde 984,5 milioane de lei, iar deficitul bugetar va constitui 5 miliarde 62,5 milioane lei.

Potrivit proiectului, la bugetul de stat, veniturile și cheltuielile se majorează cu 303,5 milioane de lei și respectiv cu 652,1 milioane de lei. Ajustarea veniturilor și cheltuielilor este efectuată conform prognozelor principalilor indicatori macroeconomici. Majorarea veniturilor este determinată de creșterea încasărilor din impozite și taxe cu 9,2%, în primul trimestru al anului 2018. Principalele programe de cheltuieli se prognozează a fi majorate cu 1,6 la sută față de cele aprobate.

Cheltuielile presupun realizarea Programului de reparație a drumurilor publice naţionale, locale, comunale şi a străzilor – 800 milioane de lei, procurarea ambulanțelor – 105 milioane lei, majorarea normei financiare de alimentare a copiilor/ elevilor cu doi lei, începând cu 1 septembrie 2018 – 51,2 milioane de lei, dezvoltarea Serviciului național unic pentru apeluri de urgență 112 – 63,6 milioane de lei etc.

De asemenea, vor fi alocate mijloace financiare suplimentare în sumă de 32, 4 milioane de lei pentru consolidarea capacităților unor autorități publice create sau reorganizate, precum Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție, precum și pentru acoperirea cheltuielilor Comisiei Electorale Centrale în legătură cu alegerile locale. Cu alte 217,2 milioane lei se vor majora cheltuielile pentru bunuri și servicii.

Se vor majora cheltuielile pentru prestații sociale cu 16,7 milioane de lei, datorită creșterii ajutoarelor bănești și achitării indemnizațiilor la încetarea raporturilor de muncă. Transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale, la fel, se propun a fi majorate pentru măsuri de protecție socială, cheltuieli capitale și pentru infrastructura drumurilor publice locale.

Proiectul prevede că la finele anului 2018, soldul datoriei de stat se va micșora cu 4 753,0 milioane de lei, ca urmare a micșorării împrumuturilor externe și prognozei de apreciere a monedei naționale față de dolarul SUA.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?