12 iunie 2018, ora 10:54

Programul demarează astăzi, 12 iunie, iar candidații pot aplica la concurs până pe 26 iunie. La program pot participa persoanele care s-au născut în perioada cuprinsă între 2 iulie 1999 și 1 iulie 2000 și planifică să își înceapă călătoria între 9 iulie și 30 septembrie 2018. Mai multe informații despre procesul de aplicare citiți AICI.

Prin programul DiscoverEU tinerii din statele membre UE ar trebui să li se ofere posibilitatea să înțeleagă mai bine diversitatea Europei, să profite de bogăția sa culturală, să își facă noi prieteni și să își formeze o idee despre identitatea lor europeană.

Prin această nouă inițiatovă a UE, tinerii vor putea călători în mod individual sau într-un grup de maximum 5 persoane. Ca regulă generală, pasagerii vor călători cu trenul. Cu toate acestea, pentru a asigura un acces larg pe întregul continent, participanții vor putea, în cazuri speciale, să utilizeze alte mijloace de transport, cum ar fi autobuzul sau feribotul, sau, în mod excepțional, avionul.

Acest lucru va garanta că tinerii care locuiesc pe insule sau în regiuni izolate ale UE vor avea și ei șansa de a participa la această inițiativă. Întrucât 2018 este Anul european al patrimoniului cultural, călătorii vor avea șansa de a participa la numeroasele manifestări care vor fi organizate în toată Europa.

Prima rundă de înscrieri, care va fi lansată mâine, va permite unui număr de cel puțin 15.000 de tineri să-și exploreze propriul continent. Circa 750 dintre beneficiari vor fi din România, după cum a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureșan, cel care, ca negociator-șef al Parlamentului European pentru buegtul UE pe anul 2018, a inițiat programul.

O a doua rundă de înscrieri, care va pune la dispoziție cel puțin 5 000 de bilete, va avea loc în toamna anului 2018. Comisia Europeană intenționează să dezvolte inițiativa și, prin urmare, a inclus-o în propunerea sa pentru următorul program Erasmus. În cazul în care Parlamentul European și Consiliul convin cu privire la propunere, se prevede că un număr suplimentar de 1,5 milioane de tineri în vârstă de 18 de ani vor putea călători între 2021 și 2027, cu sprijinul unui buget de 700 milioane de euro.

Cum se fac înscrierile:

Candidații va trebui să furnizeze datele lor personale și să ofere detalii cu privire la călătoria pe care o planifică. De asemenea, ei vor trebui să răspundă la un chestionar (quiz) de 5 întrebări referitoare la Anul european al patrimoniului cultural 2018, la inițiativele UE dedicate tinerilor și la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. În cele din urmă, ei vor trebui să răspundă la o întrebare suplimentară referitoare la numărul de tineri care vor candida, în opinia lor, la această inițiativă. Răspunsurile vor permite Comisiei Europene să selecteze candidații. Odată realizat acest lucru, participanții trebuie să își înceapă călătoria între 9 iulie și 30 septembrie 2018. Ei pot călători pe o perioadă de până la 30 de zile și pot vizita până la patru destinații din străinătate.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?