„Până la această etapă din mijloacele fixe și mobile au fost recuperate 477 de milioane de lei. Deci, din suma totală care este de 13,3 miliarde, 2,6 miliarde sunt mijloace financiare care vor fi recuperate din bunurile care sunt în posesia celor trei bănci comerciale”, a declarat Adriana Bețișor, șef adjunct Procuratura Anticorupție
Astfel, rămâne de identificat unde sunt 10,7 miliarde de lei. Bețișor spune că în dosarele trimise în instanță sunt 5,6 miliarde, iar alte patru se regăsesc în dosarele nefinalizate. Mai exact, de la Vlad Filat, condamnat definitiv, Bețișor spune că în buget ar trebui să intre 472 de milioane de lei, în timp ce de la Veaceslav Platon – 869 de milioane. Alte 52 de milioane de la Caravita și Vladimir Rusu. Potrivit primei instanțe, Ilan Șor ar trebui să întoarcă 2,7 miliarde de lei, iar Chiril Lucinschi – 10 milioane. Procurorii vor să scoată peste un miliard de lei și de la Grupul Gacikevici, dosarul fiind încă pe rol, iar 485 de milioane de la conducerea Unibank.
Totuși, în sentința lui Șor nu se pomenește nimic despre suma prejudiciului, iar o cauza civila împotriva acestuia nu există. Prin urmare nu este clar cum primarul din Orhei va restitui acești bani.
„La această etapă nu pot să spun cu certitudine, dar știu că sunt în proces de valorificare și înstrăinare o parte din ele”, afirmă Bețișor.
Întrebată de ce pronunțarea unei decizii finale în cazul lui Șor durează atât de mult, Bețișor spune că nu procuratura poartă răspundere.
„Cauza lui Șor este în instanța de Apel la această etapă și respectiv întrebarea nu este către procuratura anticorupție”, susține Bețișor.
Experții se uită sceptic la strategia de recuperare a miliardului furat, anunțată de procurori, din care nu este clar de unde și cum au fost identificate sumele prezentate în raport.
„Cei 2,6 nu sunt clari, sunt banii care au plecat, și dacă au plecat 13 miliarde din țară de ce 3 miliarde imediat se șterg de pe listă pentru că s-au recuperat din active alți bani și ne duce cu gândul că sau vrea să ne ducă în eroare sau 3 miliarde aparțin altcuiva”, a declarat Victor Ciobanu, expert economic.
Expertul mai spune că aflarea dosarelor în instanță nu garantează că banii vor fi recuperați.
„S-au deschis de 5 miliarde cauze penale, în realitate în hotărârile judecătorești s-au materializat doar 1,3. Sentințele judecătorești până la urmă pot da o anumită notă activității organelor de urmărire penală, dar asta nu înseamnă că banii vor fi recuperați”, afirmă expertul.
Strategia de recuperare urmărește scopul returnării banii în aproximativ trei ani, urmând ca procurorii să vină cu dări de seama, o dată în șase luni, către Procurorul General. Strategia a fost elaborată, separat de raportul Kroll 2.
