Anunţul privind votul a fost făcut de Constantin Onaca, acesta neprecizând şi numărul voturilor.
„Am convingerea că barca nu e găurită. Astea sunt abordări jurnalistice de calitate îndoielnică. Am convingerea că PMP a rămas pe cele mai bune mâni şi am convingeea că, având la vârf doi basarabeni, direcţia paridului va rămâne pe obiectivul fundamental pe care îl are, acela de realizare a unirii României cu Republica Moldova. Nu e un obiectiv uşor, e un obiectiv greu, iar oamenii din conducere PMP încep bătălia pentru acest obiectiv. În ce mă priveşte, voi rămâne adânc legat de PMP şi un puternic susţinător. Eu de astăzi vreau să ştiţi că mă simt un om cu responsabilitate pentru PMP, dar parcă am un sentiment de eliberare”, a spus Băsescu la finalul Congresului extraordinar.
El a adăugat că are de spus multe despre România, dar nu poate face asta din postura de preşedinte de partid.
„Am atâtea de spus acestei ţări, dar nu mereu poţi să o faci din funcţia de preşedinte de partid. Toate adevărurile nu pot fi spuse din funcţia de preşedinte, ci numai din postura unui om care are o mare libertate.”, a subliniat el.
Traian Băsescu şi-a anunţat retragerea din fruntea Partidului Mişcarea Populară însă a declarat că va rămâne în continuare un partener al PMP. Pentru el, aşa cum a precizat, la 67 de ani, vârstă pe care o împlineşte în acest an, a venit timpul să predea ştafeta unei noi echipe de conducere a partidului, formată din oameni „capabili să facă politică” şi care „să îşi asume responsabilitatea alegerilor care vor fi în 2019 şi 2020″.
Partidul Mişcarea Populară a fost fondat în anul 2013, pornind iniţial de la Fundaţia Mişcarea Populară. Fostul şef al statului Traian Băsescu s-a înscris în PMP pe 9 octombrie 2015.
Pe 27 martie 2016, Băsescu a fost ales, cu unanimitate de voturi, preşedinte al Partidului Mişcarea Populară, tot în congres extraordinar.
