În cadrul unor dezbateri la Consiliul Economic pe lângă prim-ministru, Viorica Dumbrăveanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății și Protecției Sociale a menționat că din sursele care vin din această taxă în Fondul republican, sunt finanțate proiecte cum ar fi, alocarea indemnizațiilor unice pentru veteranii de război, ajutoare materiale unice pentru școlarizare etc.
Reprezentantul Ministerului Finanțelor a menționat în cadrul ședinței doar că 90% din sursele Fondului, sunt asigurate de această taxă de 2,5%. Participanții de la dezbateri au venit cu o solicitare către Ministerul Finanțelor de caută o soluție alternativă de suplinire a Fondului Republican de susținere a populației.
Nu este prima dată când Consiliul Economic se ocupă de acest subiect. Un an în urmă acest consiliu promitea că un proiect final privind modificarea legislației ce ține de achitarea taxei de 2,5% va fi trimis spre aprobare Parlamentului până la sfârșitul anului 2017.
Printre “viciile” ce urmau să fie taxate suplimentar se numără comerțul cu țigări și alcool, jocurile de noroc, tranzacțiile cu imobile mai mari decât o anumită suprafață, telefoanele mobile mai scumpe, adică de lux, automobilele cu o capacitate mai mare a motorului etc. Cu toate acestea taxa este menţinută, pentru că autorităţile nu găsesc o altă sursă pentru a finanţa acest Fond.
Anterior cele trei companii de pe piaţa de telefonie mobilă (Orange, Moldcell și Moldtelecom) au solicitat anularea acestei taxe, pentru că nu mai este relevantă.
“Considerăm discriminatorie aplicarea acestei taxe pe veniturile din prestarea serviciilor de telefonie mobilă, care nu constituie servicii de lux, ci de strictă necesitate, aceste fiind consumate inclusiv de către populația social vulnerabilă (copii/bătrîni, etc), susținea în trecut Asociația Investitorilor Străini (FIA) într-o scrisoare adresată Ministerului Finanțelor.
În același timp pe parcursul ultimilor ani, pe diverse platforme de business și guvernamentale, se discută propunerea privind substituirea taxei în mărime de 2,5% aplicată serviciilor de telefonie mobilă cu o taxă în mărime de 1,5% pentru serviciile de comunicații electronice. O altă soluție propusă era aplicarea unei astfel de taxe și față de alți agenți economici, în special bănci.
Unde dispar banii
Menținerea acestei taxe semnifică că în continuare cei peste 4 milioane de clienți ai operatorilor de telefonie mobilă, adică toată populația adultă și copii vor contribui la un fond, banii căruia sunt cheltuiți netransparent, iar o parte din bani se duc nu conform destinaţiei.
Aşa au constatat controlorii de la Curtea de Conturi, care au efectuat la finele anului 2017 un audit la Fondurile de susţinere socială a populaţiei (FSSP) pentru perioada 2015-9 luni ale anului 2017.
Astfel în această perioadă în Fondul Republican şi cele locale s-au acumulat circa 360 de milioane de lei: 129,15 milioane lei în 2015, 130,27 milioane – în 2016 şi 99,47 milioane lei – în 9 luni ale anului 2017.
Auditorii au constatat că de exemplu în anii 2015-2016, la finele anului bugetar, solduri de circa 28 de milioane lei (circa 11% din venituri) acumulate de către fondurile de susținere socială a populației, au fost retrase în bugetul de stat.
“Aceste circumstanțe au generat dificultăți în activitatea organului executiv al Fondului republican și nedispunerea de resurse pentru acordarea ajutoarelor materiale potențialilor beneficiari, deoarece volumul mijloacelor distribuite sunt direct proporționale cu volumul veniturilor disponibile”, se constată în raportul de audit.
Unii primesc ajutor de 500 lei, iar alţii de 70.000 lei
În cadrul analizei cuantumului ajutorului material acordat, echipa de audit a stabilit că mărimea acestuia este diferită, chiar dacă situațiile sunt similare. Astfel pentru aceleași categorii de beneficiari mărimea medie a ajutorului material este de două şi chiar de zece ori mai mare, în funcție de fondul din care se acordă.
“Au fost constatate situații în care persoanelor încadrate în aceeași categorie, cu situații materiale similare, în cazul îmbolnăvirii de cancer li se acordă ajutoare materiale în mărime de la 500 lei până la 7.000 de lei”, se arată în raportul de audit.
Ajutor acordat fără a stabili necesităţile
Totodată, analiza cuantumului ajutoarelor materiale denotă că, la stabilirea mărimii minime, acestea nu au fost corelate cu vreun indicator, cum ar fi cel al sărăciei sau minimului de existență.
Astfel, peste 90% din ajutoarele materiale acordate, în cadrul fondurilor verificate, constituie sume sub 1.000 lei, cuantumurile cele mai frecvente fiind 300, 500 și 700 lei anual, respectiv, aceste mijloace nu pot servi nici pentru acoperirea necesităților minime (minimul de existență fiind de circa 1.750 lei lunar). În această situație, impactul mijloacelor acordate sub formă de ajutor material este nesemnificativ, constată auditorii.
Citiți continuarea pe Mold-Street.
