O ameninţare pentru stabilitatea financiară
Potrivit experţilor volumul împrumuturilor de consum de la bănci a crescut de la 2,7 miliarde lei în T2- 2014 la 4,2 miliarde lei în T1-2018, o creștere de 58%. În același timp, ponderea împrumuturilor de consum din totalul împrumuturilor s-a majorat de la 5,9% la 13,1%.
În acelaşi timp în ultimii ani se ateastă o creștere foarte mare a împrumuturilor acordate de instituțiile de microfinanțare – mai mult decât dublu în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2014 și T1-2018: de la 2,4 miliarde la 5,1 miliarde de lei.
“Din păcate, nu au fost găsite date cu privire la rata împrumuturilor de consum ale acestor instituții, dar se poate presupune că aceasta nu ar trebui să fie mai bună decât cea a împrumuturilor de consum bancare. Există mult mai puține cerințe pentru obținerea unui împrumut de la o instituție de microfinanțare, motiv pentru care mai mulți consumatori cu istoric de credit rău vor solicita un astfel de credit, ceea ce ar trebui să ducă la o rată mai mare a creditelor neperformante”, se arată în analiză.
În opinia experţilor germani, ponderea ridicată și în creștere continuă a creditelor de consum în totalul de împrumuturi, în combinație cu un sistem netransparent de acordare a împrumuturilor de consum, ar putea constitui un factor amenințător pentru stabilitatea financiară pe termen lung.
Pentru a preveni o astfel de evoluţie experţii cer implementarea unor măsuri. În acest sens ei menţionează Directiva UE 2008/48/CE, care ar trebui să mărească protecția consumatorilor și să creeze condiții echitabile de concurență între membrii UE.
Această directivă a fost pusă în aplicare și de către Republica Moldova. Cu toate acestea, analiza arată că între țări mai există diferențe.
“Acest lucru poate fi explicat prin faptul că unele țări au pus în aplicare o reglementare mai strictă decât cea a directivei. Un exemplu bun este Germania, deoarece aceasta a pus în aplicare o reglementare a publicității creditelor de consum, care depășește cu mult directiva”, se arată în studiu.
Consumatorii nu sunt protejați
Potrivit experţilor în Germania, publicitatea se concentrează asupra dobânzii anuale efective DAE, fiind transparentă și favorabilă consumatorilor.
“În Austria situația este diferită. DAE este adesea ascuns în text scris cu caractere mici – rezultatul unei reglementări mai puțin stricte. În Moldova, situația în publicitate este similară celei din Austria. În publicitate nu se pune accent pe DAE și, prin urmare, acesta nu este utilizat în mod corespunzător. Situația necesită o îmbunătățire. Consumatorii nu sunt protejați, deoarece este foarte dificil să compari ofertele dacă nu ești un expert. Drept consecință, concurența nu este loială.
În Moldova am găsit și câteva cazuri, care par a fi încălcări clare ale legii. Aceasta se referă nu doar la publicitate, ci și în dialogul cu clienții şi implică nu numai o reglementare relativ slabă, ci și o supraveghere deficientă”, se menţionează în studiu.
Se cer reglementări mai stricte
Autorii recomandă adoptarea unei reglementări mai stricte în ceea ce privește publicitatea creditelor de consum şi consideră oportună ajustarea normelor la anumite practici germane.
În special, ei sugerează următoarele cerințe suplimentare: afișarea DAE cel puțin la fel de proeminent ca orice altă rată şi DAE trebuie să fie indicat imediat înainte sau după rata nominală a dobânzii.
Totodată ei susţin că pentru a facilita analiza încălcărilor, dispozițiile generale ar putea fi formulate ca cele din Germania: orice comunicare de publicitate trebuie să fie corectă, clară și să nu inducă în eroare; nu sunt premise formulări care să ducă la așteptări greșite privind costurile creditului
“Cea mai transparentă publicitate, din punctul nostru de vedere, ar arăta astfel: “Dobânda anuală efectivă (DAE) 4,5%; rata nominală a dobînzii 4,3%”
“Desigur, o reglementare mai strictă poate rezolva doar o parte a problemei. Se pare că există și o problemă de supraveghere. Întrebările importante în acest sens sunt: cine controlează punerea în aplicare, ce se întâmplă dacă creditorul nu respectă reglementările, cine verifică calcularea DAE, dispune Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței ca organism de supraveghere de capacitatea de acoperire a domeniului respectiv și ce măsuri trebuie întreprinse pentru a o îmbunătăți?”, se întreabă autorii.
