În localitatea Cihoreni din raionul Orhei sunt peste 200 de fântâni, dar majoritatea dintre ele au secat. Cele care încă mai au apă sunt pline cu nisip, iar pe timp de secetă – cu noroi.
Nea Ion locuiește în satul Cihoreni de peste 60 de ani. Bărbatul spune că de când se ține minte, locuitorii din partea de sus a satului au avut probleme cu apa potabilă. A fost nevoit să-și lase casa, construită cu propriile mâini, din cauză că în fiecare zi trebuia să parcurgă kilometri până la fântâna din centrul satului, care este printre puținele cu apă bună de băut.
“Eu am casa lu socru-meu, de nevoie m-am mutat că aici apă am, dar dincolo – când ajungeam în timpul verii, nu aveam să dau la o animală apă”, spune Ion Ursu, locuitor al satului Cihoreni.
Din spusele lui moș Ion, pe timp de vară sătenii sunt nevoiți să strângă apa de ploaie pentru ca să spele rufele și să adape animalele, iar pe timp de iarnă – să topească zăpada.
“Îi foarte mare problemă, mai ales partea aceasta, în râpa aceasta este apă, dar partea aia – nu este apă deloc. Este fântână care a secat complet. Acum a mai plouat și a mai apărut apă, dar când seacă nu este apă. Oamenii aleargă în mijlocul satului după apă”, spune Ion ursu.
Mătușa Maria și nea Vasile Godoroja locuiesc de-o viață în partea de sus a satului Cihoreni. Bătrânii se bucură ca niște copii atunci când plouă pentru că astfel se adună apă în fântânile aflate în regiunea de jos a localității.
Cu căldările aducem. Iaca câte o căldărușă de apă. A mai adus băietul și toată vremea aduce băietul, că noi nici la apă nu ne putem duce, povestește Maria Godoroja, locuitoare a satului Cihoreni.
Bătrânii spun că au renunțat să mai crească animale, iar treburile casnice sunt un adevărat chin.
“Am pus murături și nu este ca lumea ca atunci când apa e limpede și bună”, spune bătrâna.
Și alți săteni trăiesc zilnic aceeași dramă.
“Dapoi, ultima casă din deal până aici la fântâna asta, că e unica fântână aici. Așa ne năcăjim de vreo 20 de ani. Cam câte căldări pe zi cărați? La vreo 80 de litri, că mai sunt animale și mai este prin gospodărie, de spălat”.
“Problema e mare, aici populația apă nu are. Peste vreo trei luni împlinesc 63 de ani și încă ghini că sunt în forță și oi mai aduce de la fântâna ceea apă cu două căldări”.
“Dap, tot dealul ista nu au apă, vin și iau apă din vale, cu căruțele. Și iarnă ei nu au săracii. Apa din fântâni e bună? E normală, la mine îi sășie oleacă, da-i bună. M-am deprins cu dânsa și îmi pare că la mine nu-i ca la nimeni”.
Primarul comunei din care face parte și satul Cihoreni spune că apa, care a mai rămas în fântâni, este cât de cât bună de băut.
“Analizele de laborator, care au fost luate de la aceste fântâni, apa nu este de calitate. Nu putem spune că nu este potabilă, că lumea o folosește, dar este prezent atât partea chimică, cât și biologică. Au fost probleme”, spune Ion Vlas, primarul comunei Biești.
Potrivit primarului, în urmă cu câțiva ani a dat startul unui proiect de extindere a apeductului din satului Biești, care presupune și crearea unei fântâni arteziene în Cihoreni. Între timp, proiectul a fost stopat.
“Problema este finanțarea, la moment, noi am înaintat, avem trecută prima etapă, la Fondul Ecologic am găsit unicul finanțator, care a fost disponibil să ne finanțeze, dar așteptăm altă etapă și înțelegem că situația în țară nu este atât de ușoară”, a mărturisit Ion Vlas, primarul comunei Biești.
Dirigintele companiei, care a câștigat licitația de a efectua lucrările de a extindere a apeductului, susține că lucrările au început în 2016, după ce a fost alocat primul milion de lei de la Fondul Ecologic.
“Am stopat lucrările din motivul că nu sunt finanțate. Fondul Ecologic nu a primit hotărârea de a aloca a doua tranșă pentru a prelungi lucrările”. spune Andrei Dulgher, dirigintele companiei.
Cei de la Fondul Ecologic Național dau din umeri și spun că, în prezent, oferă finanțare satelor în care proiectele se află la etapa de finalizare.
“Fondul nu finanțează integral proiectele, el doar cofinanțează proiectele investiționale. Vizavi de proiectul din comuna Biești, nu pot să mă expun cu privire la decizia Consiliului, dar presupun că, în anul curent, alocări esențiale pentru finalizarea proiectului nu o să fie făcute”, a declarat Vitalie Fărâmă, șeful Serviciului Fonduri de Dezvoltare MADRM.
Pentru forarea fântânii arteziene sunt nevoie, în total, de 18 milioane de lei, iar pentru a dat start următoarei etape – aproximativ 3 milioane de lei.
Reporter: Ana Sîrbu
Imagine: Tudor Bigu
