Într-un comunicat al instituției se spune că avocatul Poporului, Mihail Cotorobai s-a sesizat din oficiu pe marginea mesajului amenințător și jignitor al primarului or. Orhei şi preşedintele Partidului politic „Şor”, Ilan Șor, la adresa jurnaliștilor și a unor oponenți politici, făcut public după protestul din 20 iulie curent.
„Afirmațiile în cauză i-au trezit îngrijorări serioase Ombudsmanului care consideră că se impune o reacție operativă și adecvată din partea autorităților competente. În acest scop, Avocatul Poporului a solicitat Procurorului general examinarea circumstanțelor cazului și luarea de atitudine corespunzătoare gravității declarațiilor lui Ilan Șor după modul de reacționare, urmărire și prevenire”, se spune în comunicat.
Astfel, Ombudsmanul a expediat un demers la Procuratura Generală în care se menționează că primarul or. Orhei şi preşedintele Partidului „Şor” i-a amenințat pe oponenții săi politici, pe care îi numește „svoloci”, „negodeai„, paskudî”, „tvari” cu exterminare fizică: «Я обещаю: Они у меня будут висеть на Арке. Каждый. И Каждый будет делать с ними, что посчитает нужным. Потому что, они негодяи”. „Declarațiile sale includ totodată și chemări la răfuială fizică: „Сволочи, негодяи, паскуды. Задавим их, задушим!»; Ilan Șor a mai spus că odată cu venirea sa la putere va aplica în raport cu jurnaliștii „plătiți să scrie mizerii despre oameni” o eventuală lege a lustrației. El a utilizat un limbaj licențios, ofensator și la adresa jurnaliștilor: „gadî”, „jivotnîie””, se mai menționează în demersul Avocatului Poporului.
Ombudsmanul mai subliniază că într-o societate liberă dialogul politic trebuie să aibă loc într-un cadru pașnic și civilizat, cu respect față de oponenți și alți actori de pe scena publică.
În document se mai spune că libertatea presei este una din valorile de bază ale democraţiei, iar libertatea de exprimare este un drept fundamental consfințit în Constituție. Persoanele cu demnitate publică, politicienii, în virtutea funcției sau poziției pe care o ocupă în societate, constituie inevitabil subiectul materialelor jurnalistice în chestiuni de interes public. Limitele criticii acceptabile sunt mai largi în privința persoanelor publice decât în cazul celor private. Explicația acestei poziții are ca bază principiile unei societăți democratice, în care critica la adresa celor care își exercită puterea constituie drept fundamental și o îndatorire a mijloacelor de comunicare în masă, a persoanelor obișnuite și în mare măsură a societății. Acest fel de critică nu trebuie să fie limitată, deoarece constituie singurul mijloc de dezbatere în public a deficiențelor și de stabilire a remediilor posibile.
