Studiul constată că în Republica Moldova sunt trei grupuri mari susceptibile de a fi manipulate prin intermediul mass-mediei mai mult decât restul populației: este vorba de minoritățile etnice, vorbitoare de limba rusă, care reprezintă aproape 20% din populație; unii enoriași activi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova, care se supune Bisericii Ortodoxe Ruse și care pot fi influențați de biserică; și bătrânii, care reprezintă peste 700.000 și al căror nivel de educație media este mai scăzut decât al celorlalte categorii de populație.
„Aceste grupuri au un acces limitat la presa de alternativă pentru a verifica informația și au încredere în canale mediatice care pot fi utilizate pentru manipulare”, menționează autorii studiului.
Cercetătorii fac trimitere și la un șir de rapoarte internaționale care constată că Republica Moldova are o presă parțial liberă. Totodată, se referă și la studii de cercetare a pieței care arată că 2/3 din cele mai cotate posturi de televiziune retransmit programe din Federația Rusă, iar patru din primele cinci posturi nu respectă legislația privind volumul minim de 70% de programe în limba română. În același timp, patru din cele mai urmărite zece portaluri de știri promovează politici pro-Kremlin.
Autorii constată că situația creată îi favorizează pe anumiți actori politici, iar modificările recente împotriva propagandei pot duce la limitarea libertății presei: „Structura acționariatului în mass-media sugerează că această situație favorizează actori politici care ar putea controla câteva din cele mai populare canale de televiziune. În același timp, implementarea celor mai active măsuri de combatere a propagandei străine îi poate oferi regulatorului pârghii pentru a limita libertatea presei”.
Din cele 14 state monitorizate care sunt vulnerabile în fața propagandei ruse au fost evaluate după trei indicatori: gradul de expunere a populației la dezinformare și propagandă, acțiunile de contracarare din partea statului și vulnerabilitatea în fața unui potențial război digital.
Republica Moldova a obținut cel mai slab scor la primii doi indicatori și a fost depășită doar de Belarus la al treilea indicator, ceea ce demonstrează un nivel mic al rezistenței la propagandă. Printre alte state din aceeași categorie mai fac parte Belarus și Letonia, în timp ce Lituania și România sunt cele mai bine asigurate din acest punct de vedere.
Studiul a fost elaborat în urma cercetărilor efectuate în perioada mai 2017 – mai 2018 de către Consiliul pentru Politică Externă „Ukrainian Prism” și Centrul de cercetări Statele Eurasiatice în Tranziție (EAST Center), în colaborare cu alte centre de cercetări din Europa Centrală și de Est.
