Este concluzia unui studiu de evaluare a coridoarelor comerciale din Republica Moldova elaborat de Programul USAID pentru Reforme Structurale în Moldova, program finanţat de SUA.
Potrivit studiului, prin vămile Leuşeni-Albiţa şi Sculeni trec peste o treime din mărfurile exportate şi importate cu transport auto sau circa 35% din total. Celorlalte 33 de puncte de trecere, încă patru cu România şi 29 cu Ucraina, le revin 65% din volumul de mărfuri.
Traversarea frontierei moldo-române este o problemă serioasă în special pentru două categorii de exporturi moldoveneşti: fructele uşor perisabile şi produsele industriei automotive, care trebuie livrate în termeni exacţi comanditarului, iar întârzierea se penalizează.
Serviciul Vamal din R. Moldova: Problema ţine de partea română
Din cauza traversării anevoioase a frontierei moldo-române au de suferit exporturile moldoveneşti în România, dar şi în Uniunea Europeană în general. Deşi spre UE au ajuns anul trecut aproape 66% din exporturile moldoveneşti, iar în România – aproape 25%, procedurile de vămuire a mărfii de la frontiera moldo-română sunt extrem de lente, fapt ce a împiedicat o dezvoltare şi mai dinamică a comerţului Moldovei cu România şi Moldovei cu UE în general.
Serviciului Vamal de la Chişinău spune că problema nu poate fi soluţionată din cauza părţii române, care nu a răspuns până în prezent la mai multe apeluri ale părţii moldoveneşti de a simplifica traficul transfrontalier de mărfuri.
„Serviciul Vamal al RM multiplu a solicitat părţii româneşti soluţionarea problemei. Se poate interveni cu efectuarea controlului comun la frontieră, similar procedurilor aplicare la punctele de trecere cu Ucraina, cu utilizarea infrastructurii de care dispunem noi, fără investiţii în aceasta din partea română. Este necesară doar o sincronizare a numărului angajaţilor antrenaţi în procesare“, spune Iurie Ceban, directorul adjunct al Serviciului Vamal al Republicii Moldova.
Şi portul Constanţa este afectat
De pe urma funcţionării lente a vămilor moldo-române are de pierdut şi portul Constanţa. Deşi, potrivit studiului, acesta este cel mai eficient port din proximitatea Republicii Moldova, din cauza termenelor mai mari necesare pentru a aduce marfa până aici, exportatorii aleg alte porturi.
Porturile ucrainene din Odesa şi Cernomorsk (într-o măsură mai mică) gestionează cea mai mare parte a comerţului cu containere din Moldova, precum şi o parte semnificativă a mărfurilor în vrac.
Preţurile pentru transportul cu camioane pentru exportatorii moldoveni sunt estimate la 0,08 dolari pentru o tonă/km până la Portul Liber Internaţional Giurgiuleşti, 0,1 dolari până la porturile din Ucraina (Odessa şi Iliciovsk) şi 0,07 dolari până la Constanţa.
Însă, aşa cum Constanţa se află mai departe, preţul per tonă metrică este mai mare: până în Constanţa acesta este de 36 dolari/tonă comparativ cu 18 dolari/tonă pentru destinaţia Giurgiuleşti şi 20 dolari/tonă pentru destinaţia spre Odessa.
Transportul de containere spre Constanţa este iarăşi mai scump decât preţurile generale de transport.
Aparent acest fapt se datorează comisioanelor de garanţie pentru containere impuse de companiile de transport maritim.
Potrivit interviurilor cu exportatorii, în cazul portului Constanţa această plată poate echivala cu 200-300 euro per călătorie, fapt ce ridică costurile de transport cu aproape 30%-40%.
Anul trecut, din Republica Moldova au ajuns la Constanţa, pe cale terestră, doar 250 de containere cu mărfuri. Alte 6.420 au ajuns pe calea apei, prin portul Giurgiuleşti. De cealaltă parte, în Odessa au ajuns 9.343 containere.
În medie, de regulă un transport până în Odessa costă 450-600 de dolari şi ajunge pe navă în 2-3 zile. Un transport către Constanţa pe cale auto costă 1.250-1.500 de dolari (inclusiv 300 de euro garanţia pentru container) şi ajunge pe navă în 3-5 zile. Şi asta, din cauza că procedurile în vamă durează între 24 şi 74 de ore. Pe de altă parte, operativitatea portului Constanţa este cea mai înaltă, iar costurile pentru terminal – cele mai mici.
Drumul până în România durează două zile, până în Ucraina – o zi
De asemenea, drumul din Chişinău spre Bucureşti şi alte destinaţii din România durează, de regulă, două zile. Drumul spre Europa de Vest durează, de obicei, 3-5 zile, în funcţie de întârzierile la hotar, la Leuşeni sau Sculeni. Timpul de transport spre Turcia este similar.
Transportul spre destinaţiile din nord şi est durează 2-4 zile, în funcţie de perioada de timp petrecută la hotarul cu Ucraina şi de destinaţie. Timpul pentru transportul spre Kazahstan durează, la moment, 5-8 zile. Transportul către Rusia şi destinaţiile dincolo de Rusia necesită efectuarea unui ocol prin Belarus, deoarece segmentul obişnuit ucrainean către Rusia este pentru moment închis. În general, destinaţiile spre est necesită ocolirea regiunii transnistrene ale R. Moldova.
Începând cu anul 2000 şi până în 2016 importurile în R. Moldova au crescut în medie cu 13% iar exporturile – cu 18% pe an. În 2017, potrivit Biroului Naţional de Statistică, ritmul s-a accelerat şi mai mult: Exporturile au sporit cu 18,6% iar importurile cu mai mult de 20%. Totuşi, rezultatele ar putea fi şi mai bune dacă n-ar exista deficienţele ce ţin de vamă şi eficienţa coridoarelor comerciale.
Potrivit lui Douglas Muir, directorul Programului USAID pentru Reforme Structurale în Moldova, în anul 2017 aceasta a ocupat locul 111 din 137 de ţări în ratingul calităţii infrastructurii de transport, publicat de Forumul Economic Mondial. Infrastructura drumurilor, a obţinut 2,5 din 7 puncte, plasând Moldova pe locul 132 din 136 de ţări în anul 2016 şi pe locul 128 din 137 de ţări în 2017.
