Potrivit IDOM, intervenția chirurgicală de Laparotomie/Anexectomie bilaterală, efectuată în lipsa consimțământului informat al pacientei, s-a dovedit a fi conform Rapoartelor de Expertiză Judiciară o decizie incorectă și neargumentată, extirparea ovarelor și a trompelor uterine putea fi evitată. Înlăturarea chirurgicală a ovarelor a cauzat pacientei instalarea menopauzei precoce și a diagnosticului de sterilitate.
Avocații IDOM au preluat cazul în luna februarie 2017 la sesizarea unei tinere și a mamei acesteia care au solicitat intervenția și acordarea asistenței juridice în probarea unui pretins caz de malpraxis medical și obținerea pe cale judiciară a compensațiilor materiale și morale cauzate prin acțiunile ilicite ale personalului medical din cadrul unei instituții medicale.
Din relatările tinerei, în iarna anului 2014, dimineața, a fost internată într-o instituție medicală acuzând dureri abdominale. În cadrul instituției medicale respective, pentru stabilirea diagnosticului, pacienta a fost supusă mai multor investigații medicale; transferată în secția chirurgie septică unde a fost examinată de câțiva medicii chirurgi care au exclus careva probleme de ordin ginecologic și au stabilit diagnosticul preventiv: Abdomen acut, Ocluzie intestinală. Medicii au decis că starea de sănătate a pacientei impune efectuarea unei intervenții chirurgicale în regim de urgență. Deși rezultatele examenului ultrasonografic indica probleme de natură ginecologică (formațiuni chistice bilateral, pe dreapta aspect endometrial, nu se exclude inflamator), medicii chirurgi nu au solicitat consultația sau implicarea din start în intervenția chirurgicală preconizată a unui medic ginecolog.
Intervenția chirurgicală, deși urgentă, a început abia spre seară, la orele 15.30 prin Laparotomie mediană și a fost efectuată de 3 medicii chirurgi. În timpul intervenției chirurgicale, medicii chirurgi au identificat că sursa de infecție este de profil ginecologic și au invitat în sala de operație un medic ginecolog, care a decis și a efectuat Anexectomia bilaterală (înlăturarea ovarelor și trompelor uterine). Din declarațiile ulterioare ale medicilor chirurgi, s-a stabilit că decizia de înlăturare a trompelor uterine și a ovarelor a aparținut medicului ginecolog, chirurgii la rândul lor (deși nu erau factori de decizie) au susținut această decizie și o consideră una corectă. Medicul ginecolog a susținut că nu a fost implicată în diagnosticarea pacientei la etapa preoperatorie iar decizia de înlăturare a trompelor uterine și a ovarelor a fost luată în timpul intervenției chirurgicale și a fost una colectivă nu personală.
Anterior intervenției chirurgicale, nimeni din personalul medical nu a solicitat acordul pacientei pentru efectuarea intervenției chirurgicale deși acest acord informat este obligatoriu, nu i-au explicat în ce constă intervenția sau care ar putea fi consecințele postoperatorii, deși la acel moment starea ei nu era extrem de gravă, ea era lucidă și conștientă. Ulterior, tânăra a aflat că acordul informat pentru intervenția chirurgicală a fost solicitat și semnat de către mama sa, care a semnat un acord pentru intervenția chirurgicală, dar nu și pentru înlăturarea ovarelor și trompelor uterine ale fiicei sale.
În luna martie 2017 IDOM, în interesele tinerei și a mamei acesteia (victimă indirectă) a depus o acțiune în instanța de judecată împotriva instituției medicale privind compensarea prejudiciului moral și material cauzat.
În acțiune s-a solicitat: Constatarea faptului că intervenția chirurgicală de Laparotomie mediană/Anexectomie bilaterală (înlăturarea ovarelor și trompelor uterine) a fost una nejustificată, incorectă, neargumentată și a avut drept consecință vătămarea corporală gravă a sănătății pacientei; Constatarea faptului că asistența medicală acordată pacientei a fost incompletă prin omisiunea de a stabili preoperator diagnoză corectă, doar parția corectă; prin omisiunea de a informa pacienta despre riscurile, necesitatea, consecințele intervenției; prin omisiunea de a solicita consimțămîntul pacientei pentru intervenția chirurgicală; prin subestimarea rezultatelor ultrasonografiei și omisiunea de a implicarea la etapa preoperatorie a unui medic ginecolog; Încasarea din contul instituției medicale în folosul reclamantei a sumei de 2.000.000 lei (două milioane lei) cu titlu de compensare a prejudiciului moral; Încasarea din contul instituției medicale în folosul mamei pacientei a sumei de 200.000 lei (două sute mii lei) cu titlu de compensare a prejudiciul moral cauzat; Încasarea din contul instituției medicale în folosul reclamantei a sumei de 148,834.16 (una sută patruzeci și opt mii opt sute treizeci și patru lei șaisprzece bani) cu titlu de compensare a prejudiciul material cauzat.
În cadrul ședințelor de judecată s-a probat prejudiciul material cauzat precum și prejudiciul moral manifestat prin suferințele fizice și psihice pe care pacienta le-a suportat și continuă să le suporte zilnic. Astfel, tinerei i-au fost cauzate suferințe provocate de incapacitatea de a avea copii deoarece înlăturarea nejustificată a organelor reproductive a cauzat imposibilitatea pe viitor de a concepe și a naște un copil, de a trăi emoțiile unei sarcini, de a fi mamă, de a alăpta, a crește și îngriji un copil. Tânăra la momentul operației nu avea copii și sterilitatea i-a cauzat acesteia o traumă psihologică imensă, această durere fiind amplificată de conștientizarea faptului că situația este iremediabilă. De asemenea, prejudiciul moral a fost justificat și prin suferința provocată de incapacitatea reclamantei de a întemeia o familie; suferința provocată de incapacitatea de a munci și de a se întreține financiar (din cauza depresiei apărută pe fonul stresului); suferințe cauzate de scăderea calității vieții (menopauza implică administrarea pentru tot restul vieții a terapiei de substituție hormonală care generează pe lângă administrarea continuă a preparatelor hormonale și stări de suferință, cauzează creșterea considerabilă în greutate, sporește riscul de apariție a cancerului mamar sau a cancerului de col uterin, sporește riscul apariției osteoporozei și a infecțiilor căilor urinare etc).
Vinovăția personalului medical din cadrul instituției medicale unde a fost operată pacienta, a fost probată și prin 2 Rapoarte de expertiză judiciară prin care s-a constatat că: “Înlăturarea ambele ovare și a trompele uterine a fost o decizie incorectă și neargumentată atât prin datele din fișa medicală, cât și conform literaturii de specialitate; Extirparea ovarelor și trompelor uterine putea fi evitată; Diagnosticul preoperator ultrasonografic (unde se suspectă endometrioza ovariană) a fost subestimat; Înlăturarea ovarelor și trompelor nu a avut indicații vitale și a fost selectată ca o metodă incorectă de tratament chirurgical; O astfel de operație poate fi efectuată doar la prezența acordului informat, explicit și în formă scrisă”.
În luna iulie 2018, prin hotărârea instanței de judecată de fond s-a hotărât: „Se admite parțial cererea de chemare în judecată privind încasarea prejudiciului moral și material; Se încasează de la IMSP SCM X în beneficiul reclamantei suma de 800 000 (opt sute mii) lei cu titlu de prejuduciu moral și ca prejudiciu material suma de 14328,92 (patrusprezece mii trei sute douăzeci și opt lei nouăzeci și doi bani)”.
Hotărârea instanței de fond va fi contestată la Curtea de Apel, deoarece deși acțiunea a fost admisă parțial, reclamantele consideră că suma prejudiciului moral și material dispus a fi încasat prin hotărârea judecătorească este prea mică.
