25 august 2018, ora 10:56

19 martie 2026, ora 21:25

Relațiile abuzive sunt mai complicate decât par la prima vedere. Frica, educația din copilărie, presiunea din partea societății și dependența emoțională sau financiară pot influența alegerile victimei. În cadrul emisiunii „Bine Bine Show” de la 1TV, psihologul Emilia Vorobiov a explicat faptul că unele femei aleg să rămână în relații abuzive nu din lipsă de voință, ci din cauza unor factori psihologici, sociali și educaționali, care se acumulează în timp și care influențează deciziile lor.

Potrivit specialistei, multe femei au fost crescute într-un mediu în care li s-a transmis că trebuie să fie obediente și să evite conflictul. Acest model educațional poate influența modul în care ele reacționează la abuz în viața adultă.

„Dacă să mergem cu mai mulți pași în urmă, dar foarte profund în copilărie, e pentru că, într-un mod sau altul, așa am fost educate. Să fim cuminți, să ascultăm, sau când am avut noi oarecum această dorință de a spune: nu, nu vreau. Cu timpul, la fel, încercăm poate, într-un mod oarecare, să spunem cei ce nu este ok pentru noi, însă dacă nu suntem auzite, începem să integrăm această concluzie în interiorul nostru că înseamnă că așa trebuie. Nimeni, nicio femeie, niciun bărbat nu merită să trăiască în frică, în chin, în această oroare”, a explicat psihologul. 

Vinovăția și teama de judecată: Motive care țin victimele captive

Un alt aspect important este sentimentul de vinovăție pe care îl dezvoltă unele victime. Psihologul afirmă că multe femei ajung să creadă că sunt responsabile pentru comportamentul agresorului și că trebuie să depună mai mult efort pentru a salva relația:

„Pentru că asta au învățat: că e vina mea și eu o să mă strădui, să schimb situația, să fiu mai bună, mai nu știu cum, doar că în cazul abuzatorilor, oricât de mai și mai și mai te-ai strădui să fii, nu o să fie suficient și asta este o mare iluzie”.

Frica este un alt motiv frecvent pentru care femeile rămân în relații violente. Unele se tem de consecințe financiare, de reacția societății sau de faptul că vor fi judecate:

„Dacă mai sunt copii, atunci, cu siguranță, este frică de a rămâne fără suport financiar sau singură din cauza gurii lumii care spune că ești o mamă singură sau dar n-ai putut să taci și să faci să fie bine, ca familia, nu cumva să se descompună, dar să ții familia unită cu orice preț atunci când tu ești în pericol și copiii sunt în pericol, e într-adevăr periculos”.

Relațiile abuzive nu sunt o alegere

Emilia Vorobiov mai precizează că violența nu apare brusc, ci este rezultatul unui proces de acumulare. De multe ori, semnele pot fi observate din timp, însă sunt ignorate de cei din jur.

„Dacă femeia a ajuns să aibă o tentativă de suicid, asta înseamnă că undeva anturajul său s-a făcut că nu vede sau a omis anumite detalii care sunt vizibile, mereu sunt vizibile, adică niciodată asta nu se întâmplă din senin. Mereu e un efect de acumulare și atunci iată ce nu trebuie să facem. Nu trebuie să tăcem și nu trebuie să ne facem că nimic nu se întâmplă, dar să intervenim”, a precizat psihologul. 

Specialista atrage atenția că violența nu înseamnă doar agresiune fizică, ci și abuz psihologic sau financiar. Controlul banilor, limitarea libertății de mișcare sau utilizarea constantă a insultelor sunt forme de abuz care afectează profund victima.

Profilul agresorului: Violența poate fi ascunsă sub o mască perfectă

În ceea ce privește profilul agresorului, psihologul afirmă că nu există un tipar clar legat de statutul social sau de funcția pe care o are o persoană. Un abuzator poate fi atât o persoană cu autoritate în societate, cât și una fără funcție publică. Prin urmare, comportamentul nu depinde de profesie, ci de structura psihologică a individului și de modul în care acesta percepe relațiile și puterea.

De asemenea, unii agresori pot „purta o mască” în spațiul public, dorind să pară perfecți în fața societății. Ei pun accent pe imagine și pe faptul ca familia să pară exemplară. În același timp, în interiorul familiei pot exista control, presiune și abuz.

Emilia Vorobiov explică faptul că o parte din generația tânără este mai conștientă și mai puțin dispusă să accepte comportamente toxice, însă există și tineri care, din lipsă de încredere sau din cauza modelelor văzute în familie, pot considera anumite comportamente drept normale. În același timp, unele femei din generațiile mai în vârstă aleg abia acum să facă schimbări în viața lor, inclusiv să iasă din relații abuzive.

„Și în cazul dat, în cazul Ludmilei, într-adevăr, asta este într-un fel oglinda societății noastre. Noi ne trezim la viață și înțelegem că asemenea caz este făcut public, dar câte femei suferă în tăcere și ajung să aibă gânduri de suicid și câte femei ajung să o facă, din păcate. E necesar să nu fim indiferenți, pentru că oamenii au nevoie de oameni”, a punctat psihologul.

În Republica Moldova, femeile care se confruntă cu violența pot apela la Centrul de Drept al Femeilor, la Linia Verde pentru Fete și Femei - 0800 88008, la Centrul „La Strada”, precum și la platforma stopviolenta.md, care oferă sprijin juridic și psihologic.