„Stoparea acordării primei transe din asistența macrofinanciara conform acordului încheiat cu UE, va duce la necesitatea de a suplini fondurile lipsa cu mijloace financiare din alte surse. Stabilitatea leului și abundența de lichidități în sistemul bancar, dar și rapiditatea cu care se pot accesa aceste fonduri determină că HVS sa fie prima opțiune de suplinire a fondurilor lipsa. Astfel emisia data de HVS de circa 600 milioane lei este practic echivalentul tranșei neprimite din partea UE”, scrie Gaibu.
Totodată, el afirmă că împrumutul de pe piata internă costa mai mult decât resursele externe. „Suplimentar circa 10 milioane euro care trebuiau să fie acordați Moldovei erau cu titlu de grant. Deci, circa 200 milioane de lei sau 1/3 din emisia de HVS s-ar așeza ca povara pe contribuabili, spune expertul.
El explică că din cauza că a fost ratat grantul de circa 200 milioane lei, datoria statului crește cu această sumă, care va trebui să fie returnată din contribuțiile cetățenilor, iar împrumutul pe intern va duce la un cost de deservire a datoriei majora
Gaibu mai spune că este important și cum vor fi utilizate aceste împrumuturi. „Dacă acești bani vor fi alocați pentru proiecte inutile, cum ar fi gardul în jurul Parlamentului de cinci milioane lei sau proiectele investiționale nu vor avea proceduri de achiziții transparente și control al calității, aceste fonduri din start pot fi considerate pierdute, fără valoare adăugată pentru cetățeni”, afirmă expertul.