Doar o treime din macedonieni s-au prezentat la vot în referendumul pentru schimbarea denumirii ţării. Pentru a avea un rezultat valid, cel puţin 50% din macedonieni ar fi trebuit să fie prezenţi la urnele de votare.
După numărarea a 80% din buletinele de vot, DA a obţinut 91,2% din sufragii, iar NU 5,86%.
Aderarea Macedoniei la UE şi NATO, a fost blocată până de curând de Grecia, care a refuzat să accepte numele ţării, considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume. La sfărşitul lunii iunie, miniştrii europeni şi-au exprimat sprijinul pentru Albania şi Macedonia, privind demararea negocierilor de aderare la UE.
Mai multe formaţiuni politice şi grupuri naţionaliste din Macedonia au cerut boicotarea referendumului de duminică.
Disputa privind numele ţării se mută acum în Parlament. Referendumul este consultativ, iar rezultatul ar trebui să fie validat de votul a două treimi din deputaţi. O majoritate de care însă nu dispun social-democratul Zoran Zaev, premierul ţării, şi aliaţii săi din partidele albaneze. În acest caz, el trebuie să beneficieze de sprijinul a peste zece deputaţi ai opoziţiei de dreapta (VMRO-DPMNE).
„Peste 90% din voturi sunt pentru DA, deci este rândul Parlamentului să confirme voinţa majorităţii”, a declarat Zoran Zaev.
Premierul macedonian Zoran Zaev a ameninţat opoziţia să susţină schimbarea numelui Macedoniei pentru a evita organizarea unor alegeri anticipate.
