„Una dintre cele mai mari surprize pentru mine a fost că am reușit să întâlnim deportați din 1930, din RSSM”, Maria Zinovi, doctorand USM.
O descoperire impresionantă a documentariștilor a fost și un bătrân de 93 de ani, care, deși și-a petrecut cea mai bună parte din viață în Siberia, nu a uitat limba română. Bătrânul este originar din Fălești și a fost deportat în 1941 în Novosibirsk.
„Da vorbea o română foarte frumoasă, corectă, a făcut 3 clase românești, ne-a spus toată consecutivitatea domnitorilor români. Și l-am întrebat cum a fost posibil, atunci când nu a avut cu nimeni posibilitate să vorbească, să-și păstreze limba română și a zis: „Păi, da eu am vorbit cu mine însumi”, Octavian Țâcu, istoric și organizator.
Timp de 10 zile, grupul a vizitat mai multe localități din Tomsk și Novosibirsk și au facut peste 30 de interviuri cu moldoveni deportați, dar și cu urmașii lor.
„Căutându-și rădăcinile, descoperă că buneii lor au fost cineva în perioada României Mari și o bună parte dintre ei chiar încearcă să-și recapete cetățenia românească”, Violeta Gorgos, regizoare.
„Acolo fiind, departe, la mii de kilometri de Moldova, ei se bucură că poartă în ei sânge de român”, Virgiliul Mărgineanu, director OWH Studio.
Expediția i-a adus pe participanți și într-un sat de moldoveni din regiunea Tomsk, care, deși nu mai există astăzi, a păstrat, totuși, memoria celor deportați.
„Este acum acolo o piatră funerară pe care scrie “Aici au trăit, au muncit, s-au educat deportați, iar tu, trecătorule, închinăte în fața lor”, Maria Zinovii, doctorand USM.
Materialele filmate în cadrul expediției vor fi prezentate în cadrul a două filme documentare. Proiectul „Expedițiile Memoriei” se află la a 5-a ediție. În regiunile Tomsk și Novosibirsk din Siberia au fost deportați circa 12 mii de basarabeni în primele două valuri din 1941 și 1949. Alte expediții au fost organizate, anterior, în Kazahstan și Krasnoyarsk.
Reporter: Felicia Crețu
Operator: Oleg Cozlov
