Studiul arată că comparativ cu localitățile rurale, plățile informale din orașe sunt de 2-3 ori mai mari. În cazul familiilor în care se vorbește limba română, plățile informale sunt cu cca 50% mai mari decât cele în cazul familiilor în care se vorbește limba rusă. Menționăm că familiile în care se vorbește limba rusă plătesc de circa două ori mai mult pentru ore suplimentare.
Circa 12% dintre părinți afirmă că plățile informale reprezintă sume mari, pe care ei nu și le pot permite. O altă parte semnificativă dintre respondenți (cca 30%) declară că ei fac eforturi financiare pentru a achita acești bani. Totodată, circa jumătate dintre respondenți nu întâmpină dificultăți la achitarea plăților informale. În același timp, dacă ar fi la latitudinea lor, circa jumătate dintre părinți nu ar achita nimic, dat fiind că învățământul este gratuit.
25,2% din numărul de respondenți susțin că plătesc bani din propria inițiativă. În cazul părinților care nu plătesc din propria inițiativă, plățile informale sunt solicitate de către cadrele didactice – 11,7%, de comitetele părinților – 11,6%, de directorii de școli – 2,5%.
Principalele plăți informale făcute de părinți sunt taxa de înregistrare (cca 227 de lei anual per elev); reparații (107 lei); procurarea de bunuri pentru școală (74 lei); suplinirea salariului cadrelor didactice (2,4 lei); ore suplimentare (273 de lei); cadouri
pentru profesori (88 de lei). De asemenea, părinții afirmă că ei fac și plăți în diverse fonduri – al clasei, al asociației de părinți, al comitetului de părinți ș.a., însă majoritatea respondenților nu au fost în stare să precizeze destinația și recipienții plăților făcute de ei.
Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 600 de respondenți. Marja de eroare a sondajului constituie ± 4%. Sondajul este reprezentativ la nivel național. Sondajul de opinie a fost efectuat în 94 de localități, numărul punctelor de eșantionare fiind de 184. Datele au fost colectate în perioada: 15-27 iunie 2018.
