Totodată, hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată suficient pentru a permite participanţilor la proces să înţeleagă motivele pe care se întemeiază şi să reflecte respectarea principiilor dreptului la un proces echitabil şi a unor aprecieri convingătoare a probelor. Ea va fi redactată într-un limbaj clar, simplu şi accesibil pentru a putea fi înţeleasă, cu invocarea coerentă, consecventă şi lipsită de ambiguitate a tuturor motivelor.
Proiectul mai prevede și excluderea din competenţa Curţii Supreme de Justiţie emiterea hotărârilor cu caracter explicativ. Potrivit autorilor, competenţa plenului Curţii Supreme de Justiţie se referă la adoptarea hotărârilor explicative în chestiunile privind aplicarea prevederilor legale în practica judiciară.
Alte modificări instituie în procedura civilă recursul în interesul legii. Acesta se va judeca de Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie. La primirea cererii, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie va desemna, în mod aleatoriu, trei judecători din Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ pentru a întocmi un raport asupra recursului în interesul legii.
Raportul va cuprinde diferite soluţii date problemei de drept şi motivarea pe care acestea se fundamentează, jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, altă jurisprudenţă internaţională, opiniile exprimate în domeniu, precum şi opinia specialiştilor consultaţi.
Judecătorii raportori vor întocmi şi motiva proiectul soluţiei ce se propune a fi dată recursului în interesul legii. Recursul în interesul legii se va judeca în cel mult 3 luni de la data sesizării instanţei, iar soluţia se va adopta cu votul majorităţii judecătorilor prezenţi. Abţinerea de la vot va fi interzisă.
Proiectul urmează a fi votat în lectură finală.
