În raport se menționează că este lacunar cadrul normativ aferent domeniului energetic,cele două instituții nu au asigurat climatul de integritate instituţională, aplicând deficitar politicile anticorupţie, precum şi cerinţele specifice de integritate profesională.
De asemenea, CNA a depistat supravegherea inadecvată a activităţii auditorilor energetici care, în cumul cu lipsa normelor de sancţionare pentru nerespectarea obligaţiei de raportare a informaţiei şi cadrul normativ deficitar de retragere a autorizaţiei de auditor energetic, a generat elaborarea a circa 230 rapoarte de audit energetic necalitative. Costul acestor rapoarte, conform informaţiei FEE, a fost suportat exclusiv de către beneficiari, aceştia fiind prejudiciaţi cu circa 1,4 milioane de lei.
În raport se mai spune că s-a depistat nerespectarea obligaţiei de către beneficiarii proiectelor de finanţare de a coordona caietul de sarcini cu FEE şi nerespectarea normelor de organizare şi desfăşurare a achiziţiilor publice generează riscul contractării unor antreprenori necalificaţi şi realizarea unor lucrări necalitative. Totodată, se menţionează şi riscul falsificării documentelor contabile şi de solicitare spre achitare a volumelor de lucrări care nu sunt executate, inclusiv materializate în trecut.
Astfel, conform statisticilor CNA, în ultimii 3 ani au fost intentate 11 cauze penale cu prejudiciu cauzat statului de peste 30 milioane de lei, dintre care: 6 cauze penale pornite pe faptul sustragerii/utilizării, contrar destinaţiei, de către agenţii economici a mijloacelor financiare destinate pentru creşterea eficienţei energetice, majorarea fictivă a preţurilor, înstrăinarea utilajului procurat în cadrul proiectului etc. Alte 5 cauze penale se referă la comiterea actelor de corupţie de către agenţii publici din cadrul AEE şi FEE.
