Marii favoriţi ai acestui scrutin, extrem de strâns, sunt o fostă ambasadoare a Franţei în Georgia şi ex-ministru de externe, Salome Zurabişvili, susţinută de partidul de guvernământ „Visul georgian”, şi liderul opoziţiei, Grigol Vaşadze, care a fost şi el şef al diplomaţiei. Potrivit ultimelor sondaje, ambii candidaţi au şanse aproape egale să acceadă la acest post, devenit aproape simbolic în urma recentelor schimbări constituţionale.
În fond, Salome Zurabişvili şi Grigol Vaşadze se întâlnesc în mai multe puncte: ambii militează pentru o apropiere de Uniunea Europeană şi NATO, cărora Georgia le solicită zadarnic să li se alăture de peste zece ani.
Grigol Vaşadze, susţinut de Mişcarea naţională unită fondată de fostul preşedinte Mihail Saakaşvili – aflat în prezent în exil – şi de alte zece formaţiuni politice, reproşează partidului aflat la putere că a eşuat în demersul de a reduce sărăcia în această ţară din Caucazul de Sud cu 4,5 milioane de locuitori. Dacă va fi ales, el intenţionează să organizeze alegeri legislative anticipate, aşa cum solicită partidele din opoziţie.
Învestitura noului preşedinte al Republicii va marca intrarea în vigoare a unei noi Constituţii în care rolul preşedintelui devine în special protocolar. Din 2024, preşedintele Republicii va fi, de altfel, ales de un colegiu electoral format din 300 de membri. Adoptată în septembrie 2017, reforma constituţională fusese denunţată de opoziţie, care o acuză că a fost modelată pentru a servi „Visul georgian”.
Preşedintele aflat la final de mandat, Ghiorghi Marghelaşvili, ales cu sprijinul „Visului georgian”, a refuzat de altfel să candideze din nou din cauza acestei reforme, afirmând că nu vrea să joace un rol secundar în viaţa politică.
Peste 3,5 milioane de persoane sunt chemate la urne pentru aceste alegeri, urmărite de observatori internaţionali din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
