Conform angajamentelor asumate de autorităţi în urma consultărilor cu experţii FMI, semnate pe 15 iunie 2018, Prim-ministrul, ministrul economiei şi infrastructurii, ministrul finanţelor şi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei au subsemnat pentru:
– unificarea sistemului de salarizare în sectorul bugetar, începând cu 2019, pentru a îmbunătăţi managementul forţei de muncă şi pentru a transparentiza salarizarea în sectorul bugetar;
– evaluarea cu atenţie a impactului bugetar al noii grile de salarizare înainte de punerea în aplicare a acesteia;
– implementarea reformei treptat, pe etape, pentru a permite o tranziţie fără probleme către noul sistem şi pentru a preveni derapajele fiscale;
– cheltuielile salariale în 2019 vor constitui 14 947 milioane lei, dintre care 246 milioane lei vor fi alocaţi
pentru facilitarea primei faze a reformei.
Potrivit experților, cele sus-menţionate relevă o colaborare strânsă dintre autorităţile naţionale şi instituţiile financiare internaţionale în vederea iniţierii reformei în acest domeniu. Deşi reforma sistemului de salarizare a demarat cu multă întârziere, există suficientă susţinere şi perseverenţă întru realizarea ei din partea partenerilor externi, în special FMI, Banca Mondială şi OIM. În acest context, experții spun „am putea conchide că reforma complexă a sistemului de salarizare iniţiată cu suportul partenerilor externi este folosită ca paravan pentru declaraţii electorale şi de conjunctură şi ar putea genera aşteptări exagerate la etapa iniţială de realizare şi dezamăgiri ulterior”.
Dacă am porni de la datele din documentele semnate de autorităţi, precum şi de la indicatorii bugetari 2018 şi
angajamentele pentru 2019, am putea constata următoarele:
– fondul de salarizare în sectorul public pentru 2018 este de 14030 milioane lei,
– fondul de salarizare în sectorul public pentru 2019 va fi de 14947 milioane lei, adică în creştere cu 917
milioane lei (+6,5%) comparativ cu 2018,
– din 917 milioane lei (creşterea fondului de salarizare comparativ cu 2018) pentru prima etapă a reformei
vor fi alocaţi 246 milioane lei (+ 1,85% faţă de fondul din 2018), cealaltă parte reprezintă suma trecătoare a
angajamentelor salariale din 2018 legate de majorările salariale deja operate în 2018 şi suplimentarea numărului instituţiilor bugetare cu încă 7 agenţii publice.
„Respectiv, putem conchide că există o mare discrepanţă între angajamentele asumate de autorităţi în dialogul cu FMI şi declaraţiile exponenţilor partidului de la guvernare despre creşteri salariale de 20, 50 sau 90 la sută.
În context este de remarcat că mijloacele bugetare pentru salarizarea în serviciul public în 2019 sunt limitate,
iar creşterea economică – insuficientă pentru acoperirea majorărilor declarate, ceea ce a fost confirmat şi de
responsabilii de identificarea resurselor financiare pentru implementarea noului sistem. Mai mult, creşterile „considerabile” declarate ar putea crea probleme în realizarea reformei, implicit ar putea împiedica implementarea treptată a acesteia. Ca rezultat, ar putea apărea mari distorsiuni macro-financiare şi bugetare pe termen scurt şi mediu”, spun experții.
Autorii mai menționează că declararea unor creşteri salariale considerabile poate influenţa aşteptările inflaţioniste – creşterile preţurilor ar putea anticipa primele majorări salariale. La fel s-ar putea amplifica, indirect, şi anumite tendinţe pe piaţa valutară internă, de slăbire a monedei naţionale şi respectiv a puterii de cumpărare. Astfel, aşteptările exagerate create de declaraţiile guvernanţilor, pe de o parte, şi încercarea de a devia accentele de pe necesitatea reformării sistemului de salarizare doar pe unele posibile efecte (majorări de salarii), pe de altă parte, ar putea submina reformarea sistemului salarizării în sectorul public.
„Declaraţiile oficialilor responsabili de schimbarea sistemului de salarizare, precum că ar fi necesare 1,3 miliarde de lei în plus în 2019 faţă de fondul de salarizare din 2018, includ nu doar necesităţile pentru majorările legate de schimbarea sistemului de salarizare. Aceste necesităţi apar şi urmare a majorării numărului de angajaţi consideraţi bugetari. Dar şi aşa, dacă raportăm această sumă la fondul de salarizare din 2018, obţinem o creştere medie a acestui fond de 9,3%. Iar în condiţiile unor aşteptări inflaţioniste în creştere, această majorare medie ar putea însemna, de fapt, creşteri pentru anumite categorii şi descreşteri reale (corectate la inflaţie) pentru alte categorii de angajaţi din sectorul bugetar”, spun experții.
Ei menționează că ar trebui luată în considerare şi incertitudinea privind existenţa surselor de finanţare pentru aceste majorări. Cel puţin, din declaraţiile ministrului finanţelor putem deduce că nu creşterea economică va fi (unica) sursă de finanţare a majorării salariilor în sectorul bugetar, precum insistă unii actori politici. Resursele externe şi posibilele majorări ale poverii fiscale sunt cele două opţiuni posibile pentru autorităţi, mai spun autorii.
