În context, autorii au făcut apel către autoritățile Republicii Moldova ca:
– Să garanteze principiile fundamentale ale democrației reprezentative și să asigure că voința alegătorilor, exprimată în alegerile municipale din Chișinău din 2018, recunoscute de observatorii naționali și internaționali, este respectată pe deplin;
– Să asigure principiul independenței judecătorești și să renunțe la practicile antidemocratice de politizare a sistemului judecătoresc și de instrumentalizare a sistemului de justiție în scopuri politice;
– Să garanteze pluralismul politic, să oprească hărțuirea și intimidarea opoziției și să înceteze persecuțiile politice și demiterea membrilor și activiștilor opoziției din toată țara;
– Să ia în calcul recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția privind reforma electorală; există riscul ca, în cadrul regulilor electorale actuale, alegerile să nu fie recunoscute de către comunitatea internațională;
– Să garanteze integritatea procesului electoral prin abținerea de la utilizarea resurselor administrative și utilizarea ilegală a instituțiilor de stat împotriva oponenților politici înainte, în timpul și după campania electorală;
– Să asigure dreptul la alegeri libere și corecte prin asigurarea dreptului cetățenilor Republicii Moldova din diasporă să participe liber și plenar în următoarele alegeri parlamentare;
– Să garanteze dreptul la libera exprimare și libertatea mass-mediei, să înceteze discriminarea împotriva jurnaliștilor independenți prin interdicția de a participa la evenimente care prezintă un interes public major și să oprească practica antidemocratică de criminalizare a activității jurnalistice drept mijloc de răzbunare politică;
– Să demonstreze angajament autentic pentru statul de drept prin investigarea completă și promptă a fraudei miliardului, astfel încât toți cei implicați să răspundă în fața justiției;
– Să respecte principiile și bunele practici internaționale și să garanteze un climat care încurajează rolul societății civile; precum și să recunoască presiunea exercitată pe ONG-uri prin interdicția dreptului de a accesa fonduri internaționale.
Textul original poate fi citit mai jos, pagina 12.
Fondat în 1976, Partidul Popular European susţine o Europă democratică, transparentă şi eficientă, care să fie apropiată de cetăţenii săi. În prezent, PPE include 77 de partide membre şi partenere din 41 de ţări, preşedinţii Comisiei Europene (Jean-Claude Juncker), Consiliului European (Donald Tusk) şi Parlamentului European (Antonio Tajani), opt şefi de stat sau de guvern din UE şi trei din afara Uniunii Europene, 14 comisari europeni şi cel mai numeros grup politic din Parlamentul European.
